Oficialii din Africa de Sud, țară care găzduiește summitul BRICS din acest an - din care mai fac parte Brazilia, Rusia, India și China - spun că peste 40 de țări și-au exprimat interesul de a se alătura grupului economic.
23 dintre acestea ar fi cerut oficial să fie admise, spun organizatorii summitului, deși nu este așteptată primirea niciunui nou stat membru, pentru că nu ar exista consens.
Printre acestea se numără țări precum Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Algeria, Bolivia, Indonezia, Egipt, Etiopia, Cuba, Republica Democrată Congo, Comore, Gabon și Kazahstan, conform unei centralizări efectuate de Reuters.
Unele dintre aceste țări sunt sancționate de SUA și Uniunea Europeană, ca urmare a acuzațiilor că ajută invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, fie din alte motive.
Prin urmare, ele consideră că BRICS se poate constitui ca o alternativă la organismele globale, pe care le văd ca fiind dominate de puterile occidentale tradiționale.
Iranul este unul dintre aceste state, iar regimul de la Teheran a declarat că speră ca mecanismul pentru noua aderare să fie decis „cât mai curând posibil”.
Arabia Saudită, o altă mare putere petrolieră și care a început să aibă disensiuni tot mai mari cu SUA în ultima vreme, a primit sprijinul Rusiei și al Braziliei pentru a se alătura BRICS.
Argentina ar avea încă de anul trecut sprijinul Chinei, iar Brazilia și-a exprimat oficial susținerea față de vecinul său sud-american.
Oficialii din Etiopia, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Africa, au declarat că vor continua să colaboreze cu instituțiile internaționale care îi pot proteja interesele.
În total, peste 60 de șefi de stat și de guverne au fost invitați să participe la summitul care are loc între 22 și 24 august la Johannesburg, în Africa de Sud.
O extindere la dorința Chinei
China și-a susținut marți planurile de extindere a clubului BRICS, care încearcă să își afirme influența politică și economică pe scena mondială.
Ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, a citit în numele președintelui Xi Jinping un discurs la începutul summitului.
A fost o mutare de ultim moment, iar lipsa președintelui chinez la eveniment, deși a ajuns încă de luni în Africa de Sud, a ridicat mari semne de întrebare. El a participat ulterior la dineul de la summit, dar nu a fost prezentat niciun motiv pentru care a lipsit de la discurs.
Xi Jinping a transmis prin intermediului ministrului că „hegemonismul nu face parte din ADN-ul Chinei”, relatează AFP.
În plus, discuțiile de la Johannesburg nu au ca scop „să ceară țărilor să ia partea sau să creeze o confruntare în bloc, ci mai degrabă să extindă arhitectul păcii și al dezvoltării”.
„Indiferent de rezistența care ar putea exista, BRICS, o forță pozitivă și stabilă pentru bunăvoință, continuă să crească” și „vom forja un parteneriat strategic mai puternic, vom avansa în mod activ extinderea numărului de membri”, sunt câteva dintre pasajele din discurs.
De asemenea, regimul comunist de la Beijing mai spune că „vom contribui la a face ordinea internațională mai dreaptă și mai echitabilă”.
Washingtonul nu vede în BRICS un rival pentru G7
Discursul diplomatic diferă însă cu mult de cel neoficial, iar Beijingul și-ar dori ca BRICS să devină mai degrabă un rival geopolitic al grupului G7, al celor mai puternice țări industrializate, din care Rusia a fost eliminată după anexarea Crimeei în 2014.
„Dacă extindem BRICS pentru a reprezenta o proporție similară din PIB-ul mondial cu cea a G7, atunci vocea noastră colectivă în lume va deveni mai puternică”, a declarat un oficial chinez sub protecția anonimatului, pentru Financial Times.
Grupul celor Șapte (G7) este un forum organizat pe valori comune de pluralism, democrație liberală și guvernare reprezentativă, din care fac parte Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. Uniunea Europeană este parte a grupului ca „membru nenominalizat”.
Dar Washingtonul nu consideră că BRICS „evoluează spre un fel de rival geopolitic al Statelor Unite”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate națională la Casa Albă.
Oficialul american a menționat „relațiile pozitive puternice” pe care Statele Unite le au cu Brazilia, India și Africa de Sud.
„Vom continua să gestionăm relația noastră cu China și vom continua să respingem agresiunea Rusiei din Ucraina”, a subliniat el.
Însă, faptul că Beijingul dorește lărgirea acestui grup al marilor economii emergente nu face decât să intensifice rivalitatea cu Statele Unite, pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se prelungește.
Cu mandat de arestare, Putin a vorbit de la Moscova
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un discurs preînregistrat și difuzat liderilor prezenți la Johannesburg, că BRICS este pe cale să răspundă „majorității globale”, o aluzie la faptul că grupul reprezintă mai mult de 40% din populația lumii.
„Cooperăm pe baza principiilor egalității, sprijinului partenerial, respectului pentru interesele celuilalt, iar aceasta este esența cursului strategic orientat spre viitor al asociației noastre, un curs care răspunde aspirațiilor principalei părți a comunității mondiale”, a declarat Putin, conform Reuters.
Însă, discursul său a fost știrbit de faptul că vocea care s-a auzit din televizoarele gigant era diferită, mai groasă. O explicație ar fi o eroare tehnică, iar o alta că discursul preînregistrat a fost dublat de o altă voce în limba rusă, însă în acest caz nu este clar de ce.
În plus, credibilitatea președintelui rus este pusă la îndoială tocmai din lipsa acestuia la summit. Vladimir Putin nu a putut participa personal din cauza unui mandat de arestare emis pe numele său în luna martie de către Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război în Ucraina.
Rusia a respins acuzația ca fiind scandaloasă și a declarat că demersul nu are nicio semnificație juridică, deoarece nu este membră a CPI. Cu toate acestea, Africa de Sud este membră, ceea ce înseamnă că ar fi fost obligată să îl aresteze pe liderul rus, dacă ar fi călătorit.
De asemenea, Putin a afirmat că „procesul obiectiv și ireversibil de de-dolarizare a legăturilor noastre economice capătă amploare”, după care și-a concentrat discursul cu privire la războiul din Ucraina și efectele sale.
El a reiterat ideea că Rusia nu este dispusă să renegocieze Inițiativa privind Marea Neagră de export a cerealelor ucrainene până când nu vor fi îndeplinite toate condițiile extinse ale Rusiei.
Putin a reluat inclusiv promisiunea Rusiei de a trimite gratuit către șase țări africane între 25.000 și 50.000 de tone de cereale.
„Promovarea de către Putin a exporturilor agricole rusești către Africa are probabil scopul de a atenua nemulțumirea țărilor africane față de retragerea Rusiei din acordul privind cerealele și distrugerea de către Rusia a aproximativ 180.000 de tone de cereale ucrainene, dintre care o parte erau probabil destinate Africii”, menționează Institutul pentru Studiul Războiului.
Ezitări față de „împuternicirea” Chinei și a Rusiei
Conducerea Indiei, care are o relație deseori conflictuală cu China, ezită să împuternicească Beijingul prin intermediul BRICS, conform unei analize proprii din The Guardian.
Cotidianul britanic îl citează pe profesorul Harsh Pant, expert în relații internaționale la Observer Research Foundation, un thinktank din Delhi, care afirmă că „India încearcă să se asigure că această platformă nu se transformă într-una deschis anti-occidentală”.
„Acest lucru este periculos în condițiile în care atât Rusia, cât și China au o anumită agendă”, menționează Pant.
„India și, mai ales, premierul Modi nu au niciun interes să modeleze politica externă a Indiei într-o direcție anti-occidentală. BRICS a fost conceput ca o platformă geoeconomică, dar derivă spre un rol geopolitic, iar India probabil nu se simte confortabil cu acest lucru”, adaugă expertul.
La rândul său, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat marți că scopul grupului nu este acela de a concura cu instituțiile occidentale.
Declarațiile liderului sud-american au subliniat o divergență de viziune în interiorul BRICS, despre care analiștii politici citați de Reuters spun că se luptă de mult timp să își formeze o viziune coerentă asupra rolului său în ordinea globală.
„Nu vrem să fim o contrapondere la G7, G20 sau Statele Unite. Vrem doar să ne organizăm”, a menționat președintele Braziliei.
Inclusiv Africa de Sud, cel mai mic membru al grupului, atât din punct de vedere al populației, cât și economic, se încadrează în linii mari în direcția exprimată de India și Brazilia.
Anil Sooklal, ambasadorul general al țării pentru Asia și BRICS, a declarat că unul dintre motivele pentru care multe țări și-au exprimat intenția de a se alătura grupului a fost o „lume foarte polarizată”, care a fost polarizată și mai mult de războiul din Ucraina, și că ele au fost forțate să ia partea cuiva.
„Țările din sudul [global] nu vor să li se spună pe cine să susțină, cum să se comporte și cum să își conducă afacerile. Ele sunt suficient de puternice acum pentru a-și afirma pozițiile respective”, a adăugat diplomatul sud-african.
Președintele acestei țări, Cyril Ramaphosa, a spus înaintea summitului că Africa de Sud „nu va fi atrasă într-o competiție între puterile globale” și că dorește să evite o lume care este „din ce în ce mai polarizată în tabere concurente”.
„Decizia noastră de a nu ne alinia cu niciuna dintre puterile globale nu înseamnă că suntem neutri în ceea ce privește chestiunile de principiu sau de interes național”, a spus el, într-un discurs televizat.
Economia, în subsidiar
Un alt subiect extrem de important pe agendă este stimularea utilizării monedelor locale ale statelor membre în tranzacțiile comerciale și financiare pentru a diminua dependența de dolarul american.
„De-dolarizarea”, așa cum a numit-o președintele Rusiei, vizează eliminarea monedei americane din comerțul direct al celor cinci țări.
Prin îndepărtarea de dolarul american, BRICS urmărește să diminueze diplomația dolarului și puterea pe care instituțiile occidentale, precum Fondul Monetar Internațional, o au în afacerile externe, menționează Reuters.
Însă, în acest moment, oficialii sud-africani au declarat că înființarea unei monede comune BRICS nu află în discuție.
Cea mai concretă realizare a blocului, Noua Bancă de Dezvoltare, cunoscută mai degrabă sub numele de „banca BRICS”, a înregistrat un ritm lent de acordare a împrumuturilor, care a fost ulterior îngreunat și mai mult din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Ce este BRICS?
Acronimul BRIC, care inițial nu includea Africa de Sud, a fost inventat în 2001 de către economistul șef de atunci al băncii Goldman Sachs, Jim O'Neill, într-o cercetare prin care sublinia potențialul de creștere al Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei.
Blocul a fost fondat ca un club informal în 2009 pentru a oferi membrilor săi o platformă pentru a contesta o ordine mondială dominată de Statele Unite și aliații săi occidentali.
Crearea sa a fost inițiată de Rusia.
Grupul nu este o organizație multilaterală formală precum Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială sau Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Șefii de stat și de guvern ai națiunilor membre se reunesc anual, fiecare națiune preluând președinția rotativă a grupului timp de un an.
Africa de Sud, cel mai mic membru în ceea ce privește influența economică și populația, a fost primul beneficiar al unei extinderi a blocului în 2010, când gruparea a devenit cunoscută sub numele de BRICS.
Împreună, aceste țări reprezintă mai mult de 40% din populația mondială și un sfert din economia globală.
(Sursa: Reuters)
