El a spus că atitudinea lipsită de reacție a României, parafrazată după titlul unui film care sugerează postura traumatizată - „tăcerea mieilor”, este cea care face Rusia să-și permită să folosească spațiul aerian al României pentru atacuri asupra Ucrainei.
Podoliak a vorbit de o reacție mai articulată din partea României față de încălcarea propriului spațiu aerian, inclusiv prin „disponibilitatea de a doborî aceste rachete și drone într-o anumită rază” pentru protejarea propriilor granițe.
Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei dintr-un singur motiv. Pentru că este liniște
„Desigur, nimeni nu se așteaptă ca NATO să invoce articolul 5 și să intre în război cu Rusia pentru căderea unei cutii de metal într-un câmp românesc. Nu este cazul”, spune Podoliak într-o postare făcută pe fostul Twitter, acum X, referindu-se la articolul din tratatul alianței nord-atlantice care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, ceea ce ar putea declanșa deliberările privind un potențial răspuns militar.
„Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei dintr-un singur motiv. Pentru că este liniște”, spune consilierul președinției ucrainene.
El s-a referit la o reacție mai fermă a autorităților române, care ar fi trebuit să puncteze mai ferm că este inadmisibilă încălcarea propriului spațiu aerian și a sugerat că dronele rusești ar fi trebuit doborâte de România pentru a-și proteja granițele.
„Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea încălcării propriului spațiu aerian? De exemplu, declarând disponibilitatea de a doborî aceste rachete și drone într-o anumită rază pentru a vă proteja granițele.”
În final, el a făcut apel la creșterea ajutorului pentru Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare aeriană care să fie dislocate în zonele de frontieră pentru a crește inclusiv securitatea țărilor cu care Ucraina invadată de Rusia se învecinează.
Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea încălcării propriului spațiu aerian? De exemplu, declarând disponibilitatea de a doborî aceste rachete și drone într-o anumită rază pentru a vă proteja granițele
„În cele din urmă, punctul cheie este că este necesar să se ajute Ucraina cât mai curând posibil cu sisteme suplimentare de apărare aeriană, pentru a le disloca în zonele de frontieră. Acest lucru va crește semnificativ securitatea țărilor care se învecinează cu Ucraina și va limita capacitățile speculative și provocatoare ale Rusiei. Avem nevoie de acțiuni simple, nu de tăcerea mieilor”, a încheiat Podoliak, printr-o parafrază dintr-un film celebru care sugerează trauma căreia România i-ar fi încă tributară după ce a ieșit din sfera de influență sovietică.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat vineri măsuri de protecţie pentru românii din localitățile aflate în apropierea zonelor de conflict din Ucraina. Este vorba de localitățile învecinate cu porturile dunărene ucrainene Reni și Ismail.
În urma atacurilor rusești din ultimele zile, care au vizat porturi din regiunea Odesa, fragmente ale unei drone au fost găsite în zona localităţii Plauru, iar la Chilia un proiectil a străpuns acoperişul şi tavanul anexei unei locuinţe.
Oficialii ucraineni au avertizat încă de luni România despre drona rusească din care au căzut bucăți și pe teritoriul său, dar Ministerul Apărării și cel de Externe din România au negat cu vehemență.
Luni, ministrul român al Apărării, Angel TIlvăr dădea asigurări că „informaţiile pe care noi (MApN n.r) le dăm sunt sub semnul acurateţei şi al corectitudinii din toate punctele de vedere” și că pe teritoriul României nu a căzut nicio dronă rusească.
Avem nevoie de acțiuni simple, nu de tăcerea mieilor
Însuși președintele a dat garanții că nicio dronă sau parte a vreunui dispozitiv implicat în război nu a intrat pe teritoriul României, garantâns cu privire la deținerea totală a controlului asupra spațiului național aerian.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia”, declara președintele Klaus Iohannis marți, în timp ce vizita baza militară NATO de la Cincu.
Miercuri, ministrul Tilvăr vorbea deja despre „specialiștii trimiși de MApN la fața locului au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice, care să permită stabilirea provenienței și caracteristicilor acestora”, punându-l și pe președinte să revină asupra declarației sale.
„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin de la o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO”, a declarat miercuri președintele în deschiderea summitului celor Trei Mări.
Tot miercuri, autoritățile române au informat NATO despre incident, iar secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că nu există informații care să „indice vreun atac intenționat din partea Rusiei”.
Joi, secretarul de stat Antony Blinken a avut o discuție telefonică, la inițiativa sa, cu șefa diplomației române, Luminița Odobescu.
