Este vorba de localitățile învecinate cu porturile dunărene ucrainene Reni și Ismail.
Aceștia vor primi inclusiv mesaje RO-Alert de la ISU, la notificarea MApN, privind riscul căderii unor „elemente aparţinând mijloacelor de luptă utilizate în conflict”, arată documentul CNSU.
În zonele care nu acoperire GSM și fără mijloace de alarmare, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă dislocă echipaje care asigură avertizarea/alarmarea populaţiei, pe baza datelor transmise de dispecerate prin staţiile radio, prin sisteme mobile de avertizare sau comunicare.
MApN va evalua și stabili zonele de pe teritoriul României, adiacente zonelor de conflict Reni şi Ismail în care se instituie măsuri specifice de protecţie a populaţiei, prevede documentul.
Tot MApN va fi cel care va „edifica” spaţii de protecţie a populaţiei din Plauru şi Ceatalchioi, precum şi din alte localități cu locuitori puțini, stabilite la nivelul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, a mai decis CNSU.
În urma atacurilor rusești din ultimele zile, care au vizat porturi din regiunea Odesa, fragmente ale unei drone au fost găsite în zona localităţii Plauru, iar la Chilia un proiectil a străpuns acoperişul şi tavanul anexei unei locuinţe.
De asemenea, comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă vor informa populația din aceste zone și vor identifica spații care pot fi utilizate pentru adăpostirea şi asigurarea permanenţei la sediile autorităţilor publice locale.
La rândul lor, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din judeţele în care sunt stabilite astfel de zone se vor ocupa de instruirea populației, pentru a o pregăti cum să se comporte și ce să facă și vor identifica spațiile care pot deveni adăposturi publice pentru protejarea populației din zonă.
Comuna Ceatalchioi, din care fac parte satul Ceatalchioi și satul Plauru, avea la ultimul recensământ 531 de locuitori, din care Ceatalchioi sat avea 291 de locuitori, iar Plauru - 32.
Oficialii de la Kiev au avertizat luni că o dronă a forțelor armate ruse a ajuns pe teritoriul România și că au dovezi. În tot acel timp, România a negat vehement, inclusiv prin vocea președintelui.
În noaptea de luni, cel puțin o dronă rusească Shahed ar fi căzut și s-ar fi detonat pe teritoriul României, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, Oleg Nikolenko.
Aceasta ar fi fost parte din atacul împotriva portului ucrainean Ismail/Ucraina, aflat la 500 de metri de România și ar fi căzut la Ceatalchioi/Tulcea.
Ulterior, Ministerul Apărării Naționale din România (MApN) a infirmat în mod categoric „informațiile din spațiul public cu privire la o așa-zisă situație apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone rusești ar fi căzut pe teritoriul național al României”.
Autoritățile române au adăugat că mijloacele de atac ale Rusiei nu au amenințat în niciun moment România.
Puse în fața faptului împlinit, autoritățile de la București au informat NATO, miercuri, despre descoperirea de la Tulcea.
Un purtător de cuvânt al organizației a transmis că Alianța „monitorizează îndeaproape situația”.
România are deja un istoric de negare a acestor tipuri de evenimente: în august, în aceeași comună în care au ajuns și acum bucăți de dronă, autoritățile locale au spus că au văzut drone rusești deasupra României. Ministerul Apărării a negat informațiile însă, spunând că nu a găsit dovezi concrete.
Localnicii care trăiesc la câteva sute de metri de portul ucrainean Ismail - bombardat intens în ultimele săptămâni - cred și azi că și atunci o dronă rusească a aterizat la ei în comună.
