Procedura de deficit excesiv în care se află România, singura țară din UE aflată în această situație, ar fi cauzată de niște „deștepți din trecut care au fost miniştri ai Finanţelor şi apoi prim-miniştri şi apoi s-au angajat la nişte ţinte de deficit pe care greu poţi să le atingi”, acuză Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Acesta mai crede și că ajutorul dat Ucrainei a crescut pierderile de la buget.
Nimic despre „deștepții” PSD
„Deșteptii” indicați de Grindeanu au fost chiar identificați de acesta: fostul premier Florin Cîțu, de la PNL.
Ministrul Transporturilor și lider la vârful PSD nu spune niciun cuvânt despre proasta alcătuire a bugetului, care a supraestimat încasările și a subestimat cheltuielile, după cum însuși Consiliul Fiscal a arătat încă înainte de aprobarea bugetului pentru 2023.
Rezultatul este o „gaură” de 37 miliarde lei și pericolul unui deficit de peste 6%.
Ministrul de Finanțe care a întocmit bugetul era Adrian Câciu, de la PSD, ceea ce explică faptul că Sorin Grindeanu nu a suflat o vorbă despre această problemă.
În schimb, ministrul indicat drept sursă a deficitului depășit cu mult războiul din Ucraina, care „a venit peste noi” și ne-a scos din țința de deficit.
„E absolut imposibil să încerci să rămâi în acele ținte de deficit”, s-a plâns Grindeanu.
Ciolacu umflă nota de plată a războiului, Comisia o refuză
Este teoria pe care a pus-o pe masa Comisiei Europene și premierul Marcel Ciolacu atunci când s-a dus la Bruxelles la începutul lui septembrie, în încercarea de a convinge oficialii europeni să accepte majorarea deficitului.
Comisia Europeană ar trebui să fie de acord cu un deficit peste cel asumat, de 4,4% din PIB, ca urmare a eforturilor bugetare cauzate de războiul din Ucraina.
Potrivit declarațiilor lui Marcel Ciolacu, guvernul ar fi cheltuit 3,5% din PIB în „efortul de a susține Republica Moldova și Ucraina”.
Doar că funcționarii Comisiei au calculat că aceste cheltuieli suplimentare se ridică la doar 1,5% din PIB, lucru recunoscut chiar de Ciolacu.
„După estimările făcute de către România, cu care echipele tehnice vor veni la Comisie, săptămâna viitoare, cheltuielile depășesc 3,5%. Pe estimările făcute de către Comisie se încadrează în jur de 1,5%. Asta neintroducând noua asumare a României, de a crește bugetul pentru apărare de la 2% la 2,5%”, a afirmat Ciolacu.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a explicat pentru Europa Liberă că ținta de deficit de 4,4% a fost „asumată de fostele guverne, cu doi ani înainte de începerea războiului din Ucraina”.
„Ca urmare a războiului condițiile s-au schimbat. Evaluările arată că suportul oferit Ucrainei, direct și indirect, și inclusiv efectele acestor eforturi, plasează costurile între 1,5 și 3,5% din PIB. Nimeni nu a criticat sprijinul acordat Ucrainei și nimeni nu a spus că tot deficitul este generat de actuala situație”, a completat el.
Negrescu mai spune că inclusiv în regulamentul privind procedura de deficit excesiv se menționează că în condiții de circumstanțe neprevăzute, cum ar fi cazul războiului, ținta de deficit poate fi „flexibilizată”.
Grindeanu vrea bani pentru drumurile „stricate” de TIR-urile ucrainene
Ultimele declarații ale ministrului Grindeanu merg în aceeași direcție cu cea a liderului PSD, Marcel Ciolacu, mai aplicat însă. Primul susține că drumurile naționale din Suceava au fost stricate de TIR-urile ucrainene, plus cheltuielile cu Portul Constanța și CFR.
Suma pe care intenționează să o ceară Comisiei este de 2 miliarde de euro.
„Dacă mergeţi acum pe DN2 spre Suceava, Siret, pe lângă Bacău, Focşani, o să vedeţi că e TIR lângă TIR de Ucraina, ceea a dus totuşi la o degradare a acestei reţele şi am cerut bani. Per total, am trimis aceste cereri, nu doar pe rutier, ci şi pe CFR, pe naval – două miliarde de euro”, a spus ministrul Transporturilor într-o emisiune TV.
Sorin Grindeanu nu a spus cum a calculat suma respectivă și cât a costat, de exemplu, întreținerea drumurilor din zona Suceava.
Nici Bruxellesul nu are încă astfel de date legate de lungimea drumurilor afectate.
„Sunt însă mai multe evaluări făcute inclusiv de Comisia Europeană potrivit cărora, într-adevăr, au existat niște costuri cauzate de faptul că România este țară de tranzit pentru mărfuri și produse care provin din Ucraina”, susține europarlamentarului Victor Negrescu.
El afirmă pentru Europa Liberă că a depus un amendament la programul „Connecting Europe Facility for Transport” pentru a crește finanțarea pe zona de transporturi cu scopul ca fondurile suplimentare să fie alocate în mod special pentru regiunile frontaliere cu Ucraina, pentru modernizarea și repararea infrastructurii.
„Suntem în proces de negociere și cifra preliminară în faza aceasta este de a crește pentru anul viitor cu 80 de milioane de euro”, spune europarlamentarul PSD.
Contactat de Europa Liberă, ministrul Grindeanu nu a răspuns mesajului prin care i se solicitau lămuriri.
Surse din PSD au declarat însă pentru Europa Liberă că cererea de fonduri pentru repararea drumurilor ar fi venit de la președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.
Acesta ar fi ridicat problema la București, în urmă cu circa două săptămâni, și ar fi invocat exact același motiv: drumurile care vin dinspre Vama Siret traversează drumurile publice din județ și ar trebui avută în vedere alocarea de fonduri pentru reparații.
Gheorghe Flutur nu a răspuns la telefon pentru un punct de vedere. Însă, în vara anului trecut, președintele CJ Suceava a acuzat că TIR-urile care merg spre Ucraina au stricat drumurile judeţene şi comunale.
„Am avut şi 30 de kilometri de TIR-uri care aproape că ajungeau la Suceava la un moment dat. Aici va trebui să găsim nişte soluţii. Au fost nemulţumiri din partea unor oameni şi faptul că unii şoferi au mers pe drumuri laterale, au stricat drumuri comunale, drumuri judeţene, au blocat şi nu puteau ieşi oamenii la câmp sau să iasă cu recolta”, spunea Flutur, președintele CJ și unul dintre liderii importanți ai PNL.
Din partea PSD, un alt răspuns a venit prin vocea deputatei Mirela Adomnicăi.
„Asta este o realitate, da. Sunt convoaie întregi, de anul trecut de când a început războiul, convoaie întregi traversează, dincolo de inconvenientul din trafic, trafic aglomerat, sunt clar uzate mult mai rapid decât în condiții normale”, a spus parlamentarul de Suceava pentru Europa Liberă.
Războiul din Ucraina, țapul ispășitor
Un astfel de discurs încearcă să acopere marile probleme macroeconomice, găsind un vinovat, un țap ispășitor, iar războiul și Ucraina se înscriu foarte bine în acest tipar. Este un discurs care prinde, spune pentru Europa Liberă sociologul și analistul Ovidiu Voicu.
PSD încearcă să acopere discursiv o situație foarte proastă macroeconomică, generată de el, în combinație cu PNL, anexa lor.Analistul și sociologul Ovidiu Voicu
„Este mai mult un tip de mesaj pentru publicul intern, adică pentru a repara din pagubele de imagine aduse de problema deficitului bugetar.
Nu o să spună nici că ministrul lor a făcut prost bugetul, nici că oamenii lor nu sunt în stare să încaseze banii, nici că statul cheltuie prea mult și atunci dau vina pe războiul din Ucraina, pe Austria că nu ne primește în Schengen.
Va fi un discurs din ce în ce mai accentuat nationalist- suveranist, pe măsură ce problemele economice, financiare se vor accentua”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Bani pentru investiții, nu despăgubiri
O astfel de solicitare, care în fapt mascheză problema depășirii deficitului, ne va face râs, spune pentru Europa Liberă europarlamentarul Dragoș Pîslaru de la Renew.
„Încearcă să împuște încă un iepure și să vină pe ideea cu deficitul bugetar. Numai că această chestie e ridicolă, riscăm să ne facem de râs”, declară Dragoș Pîslaru.
Europarlamentarul Eugen Tomac este de părere că totul e o „gogoașă” pentru că nu ar trebui cerute despăgubiri, ci „sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere afectate de criza de Securitate”.
„E o gogoașă, nu ceri despăgubiri, ci sprijin pentru dezvoltarea infrastructrurii rutiere afectate de criza de securitate”, ne declară Eugen Tomac.
Așa cum a făcut, de pildă, Polonia, care în luna august a cerut Comisiei Europene 1 miliard de euro pentru investiții în infrastructură în așa fel încât să poată crește tranzitul cerealelor ucrainene.
În schimb, România, care dă vina pe costurile războiului cu Ucraina, printre care și pe costurile cu refugiații, nu a reușit până acum să facă deconturile la Comisia Europeană pentru a lua banii.
De abia în luna august a fost pus în dezbatere publică un proiect prin care începe procedurile necesare pentru decontare. E vorba de peste 200 milioane de euro.
