Când intri în Secția de Oncologie a Spitalului Elias, totul e nou și miroase a proaspăt vopsit. A fost renovată și dotată cu aparatură de către organizația „Dăruiește Viața”, cu bani din sponsorizări, în special de la companii.
Lucrările de renovare au durat patru ani - și aici intră și anii pandemiei, când s-a lucrat într-un ritm mai lent.
Pavilionul dedicat bolnavilor de cancer este amplasat în spatele curții spitalului Elias. Pereții au fost remodelați și zugrăviți în galben, iar spațiul este mai mare.
Sunt șapte saloane pentru pacienții care primesc tratament. Rezidenții, asistentele și medicii vor avea propriile lor spații, aproape de bolnavi.
În total, investiția a fost de 800.000 euro. A fost folosită pentru renovarea a 330 de metri pătrați și pentru extinderea vechii secții a spitalului.
Medicii și reprezentanții pacienților spun că secții ca aceasta nu vor mai putea fi renovate dacă Executivul adoptă măsurile fiscale prin care să schimbe legea sponsorizării - modalitatea prin care organizațiile neguvernamentale primesc acum fonduri de la companii.
Medicul Cornelia Nițipir, coordonatoarea echipei medicale a Secției de Oncologie Elias, crede că orice medic care își iubește profesia și pacienții își dorește condiții mai bune.
„Practic, acest lucru ne va oferi în primul rând un spațiu mai mare, pentru că este vorba de o extindere, dar ne va oferi și condiții mai bune atât pentru pacienți, cât și pentru medici”, spune Cornelia Nițipir.
„Această renovare și felul cum arată acum spațiul contează enorm pentru psihicul pacienților și al medicilor”, completează medicul.
Mădălina Țolea este medic rezident și a lucrat în secția de oncologie în ultimul an. Crede că un loc precum cel renovat proaspăt îți dă speranțe că lucrurile merg spre bine și în sistemul sanitar românesc.
„Numărul de pacienți este din ce în ce mai mare și ne bucurăm că putem să le oferim condiții așa cum merită, mai ales că sunt foarte mulți pacienți și încercăm să îi mulțumim pe toți. Și, personal, mă bucur foarte mult că lucrez în acest loc, mai ales în secția aceasta nou renovată”, își arată încântarea Mădălina Țolea.
Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoarele „Dăruiește Viață”, spun că toate aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat fără banii obținuți din sponsorizări.
„Pe lângă saloanele normale, în care pacienții stau internați pentru prima oară, rezidenții au și ei un spațiu al lor în care să stea, un oficiu alimentar care nu exista înainte și toate circuitele sunt corect făcute”, enumeră Oana Gheorghiu facilitățile noi.
Spitalul Elias a avut anul trecut 1.900 de pacienți oncologici, iar în acest an capacitatea va crește cu 100 de pacienți.
Gheorghiu susține că, în acest moment, singurele investiții serioase în sănătate sunt făcute de ONG-uri.
„Statul român nu a făcut nimic. Din contră, a renunțat la cele 740 de milioane de euro din PNRR.”
Fondatoarea „Dăruiește Viață” insistă că ONG-urile fac mult din treaba guvernului, iar „dacă ONG-urile nu mai fac proiectele lor, asta nu înseamnă că face guvernul”.
Schimbarea legii sponsorizării astfel încât sumele să nu mai ajungă la ONG-uri ar însemna ca proiectele precum secția de oncologie de la Elias renovată să nu mai existe, avertizează ea.
„Dacă de mâine noi nu mai avem acești bani, de mâine noi nu mai putem face mentenanța acestor proiecte, pentru că toate proiectele pe care le-am realizat până acum, inclusiv aici, la Elias, și mentenanța lor înseamnă zeci de mii de euro anual ca să asigurăm acele condiții și să păstrăm calitatea lucrărilor. Cele mai multe fonduri de la ONG-uri vin din zona corporate”, mai spune Oana Gheorghiu.
Carmen Uscatu, cealaltă fondatoare a „Dăruiește Viața”, declară că, fără fondurile de la companii, nu ar fi existat nici celelalte proiecte ale fundației.
„Nu ar fi existat cele 22 de camere sterile în toată țara pentru transplant de celule stem. N-ar fi existat laboratoare de diagnosticare în profunzime a leucemiilor, n-ar fi existat secții renovate în care să punem toalete pentru pacienți și nu ar fi existat spitalul pe care îl construim la Marie Curie, pe care sperăm să-l transformăm într-un adevărat campus medical în următorii zece ani”, mai spune Carmen Uscatu.
În urmă cu o lună, peste 1.100 de ONG-uri au cerut Guvernului să renunțe la anunțatele măsuri pentru suprataxarea companiilor, care vizează și activitatea organizațiilor neguvernamentale.
Guvernul Ciolacu a anunțat până acum mai multe măsuri fiscale pe care ar urma să le adopte în toamnă pentru a reduce deficitul bugetar. Până acum, niciuna dintre măsurile vehiculate în spațiul public nu a fost adoptată.
Între timp, Ministerul Sănătății și Guvernul României au transmis Comisiei Europeane că renunță la 740 de milioane de euro pentru modernizarea sau construirea a șase spitale, care erau prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că unele spitale au fost scoase din PNRR, dar că proiectele pentru ele vor fi făcute cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții.
Ministrul a precizat că cei 740 de milioane de euro la care România a renunțat reprezintă 25% din totalul de 2,85 miliarde de euro care fuseseră alocați prin PNRR pentru Sănătate.
