Negocierile purtate în cerc restrâns merg pe ideea listelor comune la europarlamentare, locale și parlamentare și pe un unic candidat la prezidențiale.
Acest ultim punct este discutat intens de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, iar dacă cei doi vor bate palma, negocierile vor intra în linie dreaptă și vor include și Bucureștiul, așa cum a arătat deja Europa Liberă.
Formula listelor comune are susținerea președintelui Klaus Iohannis fie și pentru motivul terestru că acesta urmărește un post de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și securitate, așa cum a dezvăluit g4 media.ro. Este o funcție pentru care are însă nevoie de susținerea guvernului, mai exact de cea a lui Marcel Ciolacu.
Echipa de negociere
Este formată din partea PSD din Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu, iar din partea PNL din Nicolae Ciucă și Lucian Bode.
Ciucă și Ciolacu își negociază candidatura la prezidențiale
Pentru liberali este important să obțină candidatul la prezidențiale, cel mai probabil în persoana lui Nicolae Ciucă, pentru a justifica participarea cu PSD pe liste comune, ceea ce echivalează cu refacerea de facto a USL, alianța PSD-PNL-PC formată în 2012.
Acum doi ani, când a intrat la guvernare alături de social-democrați, PNL a fost acuzat că formează USL 2.0.
Și pentru PSD este însă important să aibă candidatul pentru Cotroceni, convins fiind că acum este șansa partidului să dea președintele, funcție pe care nu a mai obținut-o de la Ion Iliescu încoace.
Prin mai multe acțiuni de PR, Marcel Ciolacu a început să-și construiască profilul unui candidat la prezidențiale. Este împins de la spate de baronii locali, care aduc argumentul că funcția de premier poate fi intenabilă dacă se schimbă peisajul politic, în timp ce „șefia statului este bătută în cuie timp de cinci ani”.
În plus, spun surse din PSD pentru Europa Liberă, este și o problemă de „orgoliu”. „S-a consolidat opinia că PSD nu poate da președintele din cauză că dreapta, indiferent dacă există dispute între partide, se va mobiliza la votul pentru prezidențiale. Dacă mergem în combinație cu PNL și candidatul este al nostru, vom da cu certitudine președintele”, susține sursa menționată.
De altfel, chiar Marcel Ciolacu spune că e cazul unui președinte de stânga. „După 20 de ani de președinte de dreapta, este timpul ca România să aibă și un președinte de stânga”.
Mizele negocierilor: candidatul și algoritmul. Socotelile partidelor
Din informațiile Europei Libere, negocierile în cerc restrâns se axează pe două direcții importante: candidatul la prezidențiale și ponderea partidelor pe liste.
Dacă PNL nu va reuși să obțină candidatul, atunci va cere 50% din locurile de pe listele parlamentare, jumătate din marile orașe și din consiliile județene. În partid există un puternic curent de opinie în sensul acesta, baronii locali fiind mai interesați să-și păstreze mandatele.
Dacă însă Nicole Ciucă ar fi desemnat candidatul comun la prezidențiale și-ar securiza și funcția în fruntea PNL, spun surse liberale pentru Europa Liberă.
Și pentru PSD lucrurile stau întrucâtva asemănător: dacă partidul nu va da candidatul la prezidențiale, va impune o împărțire de 70% la 30%, ceea ce l-ar transforma în partidul dominant de pe scena politică.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, spune pentru Europa Liberă că „anul electoral 2024 va fi despre alegeri prezidențiale și candidații vor fi cei care vor seta jocul politic”.
Partidul care va renunța la candidatul prezidențiale va cere un procent mai mare pe liste.Remus Ștefureac, director INSCOP
„Partidul care va da candidatul la prezidențiale va avea cel mai mult de câștigat, în mod cert. Celălalt va pierde din identitate. Provocarea principală a acestei alianțe va fi numele candidatului”, susține directotul INSCOP.
Sociologul și analistul Ovidiu Voicu este de părere că extrem de important este numărul de locuri pe liste pe care le vor negocia partidele. Avantajat va fi PSD, susține acesta.
„Dacă se vor respecta procentele din sondaje, PSD își asigură o majoritate cu un partener distrus. Întrebarea fundamentală e cum își împart locurile eligibile pe liste, așa se va vedea dacă actuala conducere PNL și președintele Iohannis vând sau nu partidul”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Cine pierde și cine câștigă și cum vrea Ciolacu să-i salveze pielea lui Ciucă
Alegerile europene din 9 iulie 2024 ar urma să fie incluse în mecanismul listelor comune.
Vor asta și Ciolacu, și Ciucă, potrivit informațiilor Europei Libere, din motive relativ asemănătoare.
Ciucă este conștient că la europarlamentare sunt șanse mari ca partidul să obțină un scor prost, chiar foarte proast. Sondajele interne de opinie spun că PNL va scoate undeva în jur de 15-17%.
Nemulțumirea legată de rezultat ar putea să măture actuala conducere, așa cum s-a mai întâmplat și altă dată în partid.
„Alianța e făcută de Ciucă și Bode pentru ei personal, să nu-și piardă scaunele în partid. Artizanul acestei povești este Klaus Iohannis”.Profesorul universitar Andrei Țăranu
Mai mulți lideri liberali cu care Europa Liberă a stat de vorbă nu sunt de acord ca partidul să meargă la europene pe liste comune cu PSD, tocmai pentru a vedea care este forța reală a partidului și a putea impune o schimbare a conducerii cât mai este timp.
„ Ciucă și Bode știu că ar putea să-și piardă scaunele după europene, de aia presează pentru o decizie privind listele comune cu PSD”, ne spune o sursă din partid.
Așa cum a arătat Europa Liberă, există un plan al așa-numitei grupări a nemulțumiților ca, în cazul unui rezultat prost, să organizeze un congres în care Ciucă să fie dat jos.
Analistul și sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că actuala conducere a PNL și președintele Iohannis vând partidul și își „asigură viitorul fără să le pese de viitorul partidului, nu mai zic de viitorul țării.
„Din punct de vedere al valorilor, partidul este vândut, pentru că dispare orice idee de partid liberal, conservator cum e acum. Se pune la remorca PSD și va fi visul acela al lui Dinu Patriciu cu partidul-balama care nu are o ideologie anume, ci doar e la guvernare”.
Marcel Ciolacu știe și el că un rezultat prost la europene l-ar putea mătura pe Ciucă de la șefia PNL, iar fără el acolo nu are garanția că alianța nu se va rupe și liberalii nu vor ieși de la guvernare. Pentru a evita un astfel de scenariu este dispus să grăbească lucrurile cu listele comune pentru alegerile europene.
Sperietoarea AUR se va transforma în balaur
Unul dintre argumentele constituirii acestui bloc electoral este blocarea ascensiunii AUR, partid considerat de sorginte extremistă și un pericol pentru democrație.
Este justificarea folosită și de PSD, și de PNL, care speră ca listele comune să le aducă un câștig pe linie la toate rândurile de alegeri.
În acest moment, sondajele creditează AUR cu un scor de 21%, mai mare decât cel obținut de PNL, tendința fiind în continuare crescătoare.
Dar va fi cu adevărat oprit din ascensiune AUR sau, din contra, alianța îi va sufla vânt în pânze?
„Blocarea AUR este o retorică prin care cele două partide caută să-și justifice alianța”.Profesorul universitar Andrei Țăranu
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că polarizarea se va accentua, ceea ce va favoriza AUR.
„O asemenea alianță poate să stimuleze un fenomen de polarizare și implicit o creștere a AUR. Potențialul AUR poate fi mai mare chiar de 30%, dacă combinăm toate variantele AUR, deci și partidul Dianei Șoșoacă, în contextul acestei polarizări de care vorbim”.
AUR are toate șansele să se poziționeze ca principal partid de opoziție și, pentru că PSD și PNL, în cazul în care decid să facă această alianță electorală, nu vor mai putea să se atace reciproc pe diverse teme, așa cum s-a întâmplat în ultima perioadă.
Este o regie care nu va mai putea fi susținută, spune analistul Ovidiu Voicu.
„AUR iese avantajat pentru că îi va fi mult mai ușor să se poziționeze. Acum există această regie între PNL și PSD în care fac pe rând opoziție internă. În momentul în care anunță liste comune, nu mai poate niciunul să joace partitura opoziției interne, și atunci AUR va fi partidul de opoziție”, ne declară analistul.
Ce urmează pentru USR?
Apare însă un spațiu și pentru USR, atrage atenția Ovidiu Voicu. Dacă USR va constitui la rândul său polul de dreapta cu PMP și Forța Dreptei, ar putea să poziționeze mai bine și crească în sondaje, beneficiind de nemulțumirea unei părți a electoratului liberal.
Remus Ștefureac este însă de părere că resentimentele liberalilor față de alianța cu PSD s-au estompat în acești doi ani de zile de guvernare comună cu PSD
„Electoratul PNL nemulțumit este mai domesticit venind după doi ani de alianță la guvernare cu PSD, resentimentele s-au mai nivelat între timp”, spune Ștefureac pentru Europa Liberă.
În același timp, pentru USR ar putea urma un dezastru, mai ales la alegerile locale, la care poate pierde orașele câștigate acum patru ani în fața unui candidat comun susținut de PSD și PNL.
USL a dominat România după alegerile din 2012
La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, USL a câștigat la Camera Deputaților 58,63%, obținând 273 de mandate, iar la Senat a obținut 60,03%, 122 de mandate.
La alegerile locale din 2012, USL a câștigat președinția consiliilor județene în 36 de județe, 1.292 de primării, 12.668 de locuri în consiliile locale și primăria a 5 sectoare din București.
