De asemenea, conducerile celor două Camere urmează să convoace plenul reunit în care Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiect, marţi de la ora 17.00, au adăugat sursele citate.
Reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență, pentru a asigura creșterea acestor salarii cât mai repede cu putință, a anunțat luni Guvernul după adoptarea pachetului de măsuri fiscale pentru care-și va asuma răspunderea în Parlament.
În schimb, salariul minim pe economie în general, care va crește cu 10 procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum, dar Ministerul de Finanțe a primit termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de ordonanță de urgență care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuție a bonurilor de masă.
De asemenea, taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive, va fi de 9%.
O mențiune a avut purtătorul de cuvânt Mihai Constantin și în ceea ce privește calculul impozitului pentru companiile multinaționale.
Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele care reprezintă, de asemenea, o taxă, iar impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate mai devreme.
Pentru instituțiile de cultură cu mai puțin de 50 de angajați, oportunitatea de comasare va reveni autorităților locale.
A fost, de asemenea, eliminat pragul de 2,5% din bugetul autorităților locale, pentru care acestea pot finanța evenimente culturale sau sportive sau recreative. Pragul de 2,5% este însă din fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorități locale.
În scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în ședința comună a birourilor permanente de la Senat și Camera Deputaților.
Ulterior, în cadrul unei noi ședințe de guvern, vor fi dezbătute și încorporate amendamentele acceptate, urmând ca guvernul să-și asume răspunderea în parlament pe acest proiect, în ședință comună a celor două camere, potrivit reglementărilor constituționale.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, în deschiderea şedinţei de guvern că are forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali şi că o bună parte dintre propunerile acestora se regăsesc în acest proiect.
„Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament”, a spus şeful Executivului, citat de News.ro. El a dat asigurări că nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, creșterea salariului cu 12.5% până la 4.500 de lei.
„Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”, a mai spus Ciolacu.
El a spus că o bună parte din propunerile făcute de partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri se regăsesc în acest proiect.
„Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a spus premierul în deschiderea şedinţei.
El a remarcat existența unui „paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital.”
El a spus că „interesul vital” este să nu se ajungă la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR.
„Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră. Nu îmi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale ţării”, a arătat şeful Executivului.
El a respins acele „interpretări” care spun că aceste decizii „aduc austeritatea”, despre care nu se poate vorbi câtă vreme va fi păstrat TVA la alimente și medicamente la 9%. De asemenea, va fi menținnut cel mai mic TVA, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi.
„În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, mărim salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajaţii obişnuiţi nu vor plăti nicio taxă în plus”, a completat Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, au discutat luni dimineață la Guvern pe marginea pachetului privind măsurile fiscale, scrie News.ro.
Proiectul de lege, pus în dezbatere săptămâna trecută după luni întregi de negocieri politice, ar urma să sufere modificări finale, pentru ca în ședința de Guvern din această după-amiază să fie adoptat.
Ședința a fost stabilită inițial la ora 13:00, dar pentru că discuțiile s-au prelungit a fost amânată să înceapă la ora 15:00.
Asumarea răspunderii în Parlament ar urma să aibă loc miercuri, deși Consiliul Economic şi Social a dat aviz nefavorabil proiectului.
Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt „neconvingătoare”, atrage atenția CES într-un document în care menționează că „Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice”.
„Acest dezechilibru trebuie ajustat”, afirmă instituția publică.
CES amintește că anterior a avizat negativ proiectul deoarece Executivul a eliminat prin ordonanță de urgență obligațiile de predictibilitate și stabilitate din Codul fiscal.
Marcel Ciolacu a confirmat vineri că urmează să mai existe discuţii cu privire la măsurile fiscale după ce, la întâlnirea cu grupul parlamentar al UDMR, Kelemen Hunor a criticat unele dintre prevederi.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că proiectul de lege nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru reducerea deficitului bugetar şi primirea fondurilor europene din PNRR.
„Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. La mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a declarat ministrul Boloș, duminică.
Săptămâna trecută, preşedintele UDMR a declarat că nu va semna moţiunea de cenzură, dacă Guvernul va ţine cont de propunerile formaţiunii privind măsurile fiscale. O doleanță importantă a Uniunii a fost ca Executivul să nu stabilească sumele pe care autoritățile locale le pot cheltui.
„Moţiunea de cenzură în acest moment nu are susţinerea necesară de a da jos Guvernul. Şi pentru noi important este: facem un joc de imagine sau rezolvăm ceva pentru comunităţile locale şi pentru mediul de afaceri?”, a spus Kelemen Hunor.
Luni, președintele USR a anunțat că ataca la CCR acest pachet fiscal: „Este măsura efectivă şi eficientă de a-l stopa şi sper că se mai găseşte raţiune şi patriotism la Curtea Constituţională.”
Cătălin Drulă a adăugat că moţiunea de cenzură, fără PNL, pe matematica parlamentară actuală nu are cum să treacă.
Ministerul Finanțelor a pus marți în dezbatere publică proiectul de lege cu noile măsuri fiscale, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.
Conform draftului de marți, principalele taxe care ar urma să crească sunt:
- Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri până în 60.000 euro pe an și de 3% dacă peste această sumă; dispare impozitul pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%;
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
- Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei;
- Impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro;
- Taxarea suplimentară taxare a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită.
Calendarul asumării răspunderii guvernului
- 20 septembrie - prezentarea pachetului de măsuri fiscale în ședință de guvern, în primă lectură
- 25 septembrie - adoptarea măsurilor în ședință de guvern
- 25 septembrie - trimiterea cererii de asumare către Parlament
- 27 septembrie - ședintă comună a celor două Camere pentru asumarea răspunderii
