Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere o forma finală a proiectului de lege, după câteva luni în care au fost discutate și eliminate diverse măsuri fiscale.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luna trecută că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul legislativ prin care vrea să crească veniturile la buget și să scadă costurile, să introducă noi măsuri fiscale și să combată evaziunea, pentru a ține deficitul sub control.
Printre principalele măsurile prevăzute în document sunt:
- Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri până în 60.000 euro pe an și de 3% dacă peste această sumă; dispare impozitul pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%;
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
- Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei;
- Impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro;
- Taxarea suplimentară taxare a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită.
Astfel, actul normativ introduce, începând de anul viitor, un impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Se introduce, de asemenea, un impozit suplimentar pentru bănci, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
Totodată, va scădea de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pragul de încadrare în categoria microîntreprinderilor. Pentru microîntreprinderi proiectul de lege prevede două cote de impozitare, de 1% şi 3%, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate.
Pentru angajații din IT, construcţii, agricultură și industria alimentară scutirea de impozit se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei.
Proiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice:
- diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
- desfiinţarea posturilor vacante;
- desfiinţarea funcţiei de şef birou;
- diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.
În schimb, valoarea voucherelor de vacanță crește la 1.600 lei, pentru care va fi plătită contribuția de asigurări de sănătate (CAS) de 10% și vor fi acordate doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. De asemenea, voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani.
Proiectul de lege a fost publicat după lungi întregi în care premierul și mai mulți miniștri au discutat extrem de multe scenarii de noi taxe, pe care le-au retras ulterior, pentru ca în final unele să fie reintroduse pentru a fi modificate.
De asemenea, Executivul a purtat negocieri la Bruxelles, la finalul lunii trecute, cu privire la echilibrele deficitului bugetar astfel încât să se evite sancțiunile pentru nerespectarea cifrelor deja convenite. Comisia Europeană ar fi fost de acord cu mărirea deficitului la maximum 4,7% din PIB.
Într-un final a apărut ideea ca Guvernul Ciolacu să-și asume răspunderea în Parlament. Procedura evită dezbaterea, dar implică riscul demiterii Guvernului, potrivit Articolului 114 din Constituție.
Discuțiile cu privire la măsuri au provocat discuții intense în coaliția PSD-PNL. Liberalii au spus că luptă ca să protejeze oamenii și mediul de afaceri, anunțând că există „liniile roşii” în pachetul de măsuri fiscale, în timp ce social-democrații, în frunte cu premierul Ciolacu, au spus că „debandada bugetară” trebuie oprită.
