Linkuri accesibilitate

Guvernul economisește aproape 100 de milioane de lei lunar, pe spinarea elevilor flămânzi. Masa caldă nu are încă finanțare


Trei sferturi dintre elevii din zonele sărace ale țării vin la școală nemâncați, potrivit Salvați Copiii. (imagine generică de la deschiderea de an școlar 2023-2024)
Trei sferturi dintre elevii din zonele sărace ale țării vin la școală nemâncați, potrivit Salvați Copiii. (imagine generică de la deschiderea de an școlar 2023-2024)
  • 1.900.000 de copii ar trebui să primească de la Guvern „masă caldă” și „lapte, fructe, corn”;
  • 1.500.000 de elevi sunt în risc de sărăcie;
  • peste 100.000 de copii depind de masa caldă de la școală;
  • 100 mil.lei/lună este economia făcută de Guvern, prin amânarea începerii programelor.

În fiecare dimineață când pleacă la grădiniță, o educatoare din comuna Cavadinești, județul Galați, ia în sacoșă ceva în plus de mâncare pentru copiii pe care îi are toată ziua în grijă.

Din 2021 și până la vacanța de vară de anul acesta, elevii au primit - e drept, nu în fiecare lună - o masă caldă, finanțată de la bugetul de stat. În anul acesta școlar, programul încă nu a pornit, deși suntem deja la finalul lui septembrie.

Așa a ajuns femeia să ia, dimineață de dimineață, câte ceva din propria cămară sau să gătească în plus din ce culege din grădină ca să le ducă elevilor ei.

Școala din comuna Cavadinești are în subordine șase structuri: o școală gimnazială, două primare și trei grădinițe, întinse în trei localități. În total, 254 de elevi, 51 dintre ei preșcolari.

„În fiecare clasă sunt doar câțiva copii care au posibilitatea să vină cu pachet”, spune Doina Răileanu, directoarea Școlii Generale din Cavadinești.

Pentru restul, nimeni nu are ce să pună pe masă: părinții pleacă dimineața, zilieri la muncile agricole, dacă nu sunt deja de ani buni prin străinătate sau dacă nu i-au abandonat cu totul.

Răileanu estimează că trei sferturi dintre copii nu au pachet sau nu au mâncat nimic în dimineața respectivă și stau așa tot restul zilei.

„Programul masă caldă e foarte important. Așa, ei vin și fac prezența, dar pe burta goală nu prea te poți concentra”, concluzionează directoarea.

Unitatea pe care o conduce a fost selectată în program încă din 2021. Niciodată nu a început la timp: în urmă cu doi ani a demarat în noiembrie 2021, iar anul școlar trecut, abia în ianuarie 2023.

Burțile goale ale copiilor țin bugetul plin

Pe hârtie, statul român are două programe prin care oferă mâncare copiilor din sistemul preuniversitar: „masă caldă” și „fructe – legume - lapte – corn”.

Pe 3 august, Guvernul a adoptat o hotărâre pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 - 2029, precum și pentru stabilirea bugetului aferent în anul școlar 2023 - 2024.

Pentru cei mici, hotărârea guvernului este importantă deoarece creează cadrul legal pentru aprobarea programului prin care se distribuie fructele, legumele, laptele și cornul în școli.

Pe 7 august 2023, Ministerul Educației publica spre consultare ordonanța de urgență și hotărârea de guvern privind aprobarea continuării programului-pilot „masă caldă” pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

La trei săptămâni de la începerea școlii, niciunul dintre cele două programe nu se aplică.

În fiecare săptămână în care nu oferă „masă caldă”, Guvernul economisește la buget 10 milioane de lei. În același interval în care nu oferă fructe – legume - lapte – corn, salvează 12,5 milioane lei.

În total, în fiecare săptămână în care elevii au burta goală, statul salvează 22,5 milioane de lei.

Liniște guvernamentală pe bani mulți

Am întrebat la Ministerul Agriculturii, responsabil de derularea documentației în cazul „fructe – legume – lapte – corn”, care este stadiul de implementare al proiectului.

„Sunt aprobate toate documentele necesare, consiliile județene trebuie să facă achiziția”, a răspuns pentru Europa Liberă ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Documentele de care vorbește ministrul au fost finalizate abia pe 7 septembrie. Din acel moment, consiliile județene au luat-o pe lungul drum al procedurilor: au făcut o ședință împreună cu prefectura și inspectoratele școlare, pentru a se stabili care vor fi produsele care vor ajunge la copii.

Apoi, a fost nevoie ca fiecare unitate administrativ teritorială (UAT) să dea o hotărâre de consiliu prin care să-și asume sau nu organizarea licitațiilor. Abia după primirea tuturor acestor decizii, s-a putut trece la licitație.

„Procedura este demarată, anunțul de participare urmând să fie vizibil pentru posibilii ofertanți după ce va fi publicat în jurnalul oficial al Uniunii Europene (JOUE)”, a explicat pentru Europa Liberă Ionuț Negru, purtător de cuvânt al Consiliului Județului Galați.

Dacă totul ar merge bine, tot ar dura o lună de zile sau mai mult. Între timp, vine vacanța de toamnă (28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023), astfel încât niciunul dintre cele două programe nu poate porni mai devreme de 6 noiembrie.

Câștigător: bugetul de stat, cu o economie de cel puțin 200 milioane lei.

Am întrebat la Ministerul Educației și la cel al Finanțelor când a depus Ministerul Educației documentația pentru ordonanța de urgență referitoare la programul „masa caldă”, în ce stadiu este și ce avize a primit până în prezent. Nu am primit răspuns.

Pe hârtie, lucrurile arată mai bine

„Un număr însemnat de preşcolari şi elevi vulnerabili aflați în situaţie de abandon şcolar să nu fie descurajaţi de un cadru legal neadaptat nevoilor reale ale acestora”, decretau responsabilii de la Ministerul Educației înainte de începerea școlii.

Tot în vară, promisiunile și laudele curgeau.

Din acest an școlar copiii ar trebui să primească la grădiniță și la școală trei porții de lapte și două porții de produse lactate, față de anii școlari anteriori, când se distribuiau două porții de lapte și o porție de produs lactat. Li se adaugă fructe şi legume proaspete plus produse de panificație, anunța Ministerul Agriculturii.

Bugetul alocat, dar doar pe hârtie, e și el mai mare. 743 milioane lei, față de 578 milioane, anul trecut. Creșterea este de 165 milioane lei, adică 28,5%.

În realitate, în funcție de cât de mult vor întârzia autoritățile să-și respecte promisiunile, fondurile ar putea fi mai mici, în contextul în care fiecare săptămână de neaplicare echivalează cu o economie de 12,5 milioane lei.

Cât de importantă a ajuns să fie hrănirea copiilor prin școală, îndeosebi în zonele cu risc de sărăcie?

„Lipsa mesei calde pe o perioadă îndelungată își va pune amprenta asupra abandonului școlar. Combinată cu un program de educație remedială, ajută la creșterea performanțelor copiilor și reducerea riscului de abandon școlar”, susține Anca Stamin, director programe Salvați Copiii.

Conform datelor asociației, 35.000 de elevi abandonează anual educația, iar aproximativ 286.000 de tineri între 7 și 17 ani se situează în afara școlii.

România înfometată

Conform datelor puse la dispoziție de Asociația Salvați Copiii, în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Fenomenul este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.

Un sondaj realizat în 2022 de membrii organizației privind impactul crizei economice asupra familiilor din România arată că 40% dintre gospodării au avut o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.

Jumătate dintre adulții chestionați au spus că singura soluție de supraviețuire este de a tăia din banii dați pe utilități și hrană.

19,2% dintre ei nu-și permiteau o masă cu carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian) la fiecare două zile, în 2021, în creștere față de 2019, când 14,2% dintre respondenți reclamau această problemă.

Creșterea este mai dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021.

  • 16x9 Image

    Cezar Amariei

    A intrat în echipa Europa Liberă în mai 2023. Jurnalist cu peste 20 de ani de experiență, a colaborat cu unele dintre cele mai importante trusturi media naționale (Mediafax, Adevărul, ProTV, Gândul).

    Specializat în materiale de autor, analize, anchete, sinteze, reportaje, interviuri.

XS
SM
MD
LG