Documentul depus vineri la CCR este semnat și de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină, potrivit news.ro.
Semnatarii spun că Guvernul a abuzat de prerogativa de legiferare, care nu este principala sa atribuție, și s-a substituit Parlamentului.
„Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României.”
Opoziția consideră că angajarea răspunderii nu este normală și nu trebuie folosită decât în cazuri extreme, atunci când procedurile obișnuite nu pot fi folosite sau în caz de urgență, când legea trebuie să intre în vigoare imediat.
CCR va discuta sesizarea privind proiectul de lege, pe 18 octombrie, conform Agerpres. Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, a precizat că noile măsuri fiscale sunt blocate până când se va pronunța Curtea Constituțională.
„Aşteptăm termenul CCR, să vedem, probabil vor da un termen rapid. Până vor judeca cei de la Curtea Constituţională, acest proiect este blocat, este oprit, nu va creşte nicio taxă. Din acest moment, practic, legea nu există, nu produce niciun fel de efecte”, a punctat Moșteanu.
Pachet de legi, sau reformă?
Pe lângă ocolirea procedurilor obișnuite înscrise în Constituție, la care un guvern de coaliție care are o majoritate consolidată în Parlament nu ar fi trebuit să recurgă, semnatarii sesizării spun că măsurile fiscale constituie, în fapt, o reformă și că ar fi trebuit prezentate ca atare.
„Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-şi angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esenţă, au valoare şi impact de reformă, de program de guvernare. Aşa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic şi constituţional, ca aceste modificări să fie prezentate şi adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările şi evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate şi neconstituţionalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, se mai arată în sesizare.
Mai mult, fiindcă prin acest pachet de legi sunt modificate 22 de acte normative, „nu este respectată condiţia aplicării imediate a legii. Este ala-bala-portocala. Unele prevederi se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025”, a adăugat purtătorul de cuvânt al USR.
Moțiunea de cenzură, imposibilă fără semnăturile UDMR
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, nu a semnat moțiunea de cenzură inițiată de USR și Forța Dreptei, motiv pentru care nu s-au strâns semnăturile necesare. USR a refuzat orice alianță cu AUR, care a strâns și el în paralel semnături, dar tot degeaba.
„Toată opoziţia la un loc are 40%, n-ar nicio şansă să schimbe guvernul. Ar fi fost un joc de imagine pentru unii şi bineînţeles fără niciun rezultat”, a spus președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o apariție la Prima TV.
În lipsa unei moțiuni de cenzură depusă în termen de trei zile după prezentarea noilor măsuri fiscale în Parlament, legea se consideră adoptată. Contestația la Curtea Constituțională oprește însă circuitul spre promulgare.
