„Eu nu sunt adeptul soluției rapide: «Acum e momentul. Haideți, repede să-l rezolvăm». Nu, repede înseamnă război și noi nu o să admitem astfel de aventuri, care sunt vociferate în spațiu public, chiar dacă unele minți sunt un pic fierbinți”, a spus Grosu.
Președintele Parlamentului, care este și liderul partidului de guvernare PAS, susține că între Chișinău și Kiev nu există disensiuni privind soluționarea diferendului transnistrean.
În opinia lui Grosu, „integrarea europeană o să ajute la soluționarea conflictului”. El afirmă că guvernarea a reușit să-i convingă pe partenerii occidentali că diferendul transnistrean „nu va fi un impediment” pentru integrarea europeană și că „acestea sunt două procese paralele, diferite chiar, cu viteze diferite”.
Pe de altă parte, președintele Parlamentului și liderul PAS a spus că partidul de guvernământ nu consideră oportună lansarea acum a unei dezbateri despre renunțarea la statutul de neutralitate în vederea strângerii legăturilor cu NATO, spunând că este un subiect nepopular.
În legătură cu integrarea Republicii Moldova în UE înainte de rezolvarea conflictului transnistrean, spicherul spune că astfel de precedente există, reamintind cazul Ciprului. „Eu zic că noi avem mai multe șanse. Trebuie să menținem aceleași linii, fără a face mișcări bruște și a propune rezolvări de conflicte în doi timpi și trei mișcări”, a declarat Grosu.
În viziunea lui, reintegrarea regiunii transnistrene trebuie făcută gradual, prin „acceptarea valorilor europene” de către locuitorii din stânga Nistrului.
„O să-i integrăm. Ei, spre exemplu, s-au integrat tare bine în domeniul comerțului. Cam majoritatea, 70% din tot ce se produce pe malul stâng, cu succes și constant este exportat pe piețele Uniunii Europene. Deci, ei beneficiază de această libertate o sută de procente. Acum, încet, vor trebui să adopte și celelalte libertăți: libertate de exprimare, respectarea drepturilor omului”, a spus Igor Grosu, în interviul de la Europa Liberă.
Un raport scris de 12 experți franco-germani despre extinderea Uniunii Europene și publicat recent atrăgea atenția că nu vor putea adera țări care au conflicte militare de durată. Chiar dacă nu reprezintă poziția oficială a UE, ideea continuă să stârnească discuții.
Într-un interviu acordat la sfârșitul lunii septembrie unei publicații ucrainene, și noua ambasadoare a UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a declarat că blocul cu 27 de membri nu dorește să integreze state cu conflicte pe teritoriul lor. Ea a opinat, însă, că procesul de aderare în sine este un catalizator al rezolvării unor asemenea conflicte.
