Proiectul a fost adoptat „la foc automat” de Guvern, după publicarea în consultare publică miercuri, 3 octombrie, pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Principala prevedere rămâne faptul că, pentru a activa pe piața jocurilor de noroc, companiile trebuie să aibă un sediu permanent cu acest profil în România, astfel încât impozitul pe profit să rămână în țară.
„Vreau să terminăm odată cu situația în care companiile de pariuri fac miliarde în România și trimit tot profitul în afara țării și chiar în afara UE”, a spus vehement premierul Marcel Ciolacu înainte de ședința de Guvern în care a fost aprobat OUG-ul.
Principalele prevederi ale Ordonaneței „ păcănelelor”
- Companiile de jocuri de noroc vor trebui să aibă un sediu permanent în România. Majoritatea sunt localizate acum în Malta sau în alte state europene.
- Panourile publicitare pentru jocuri de noroc vor avea dimensiuni maxime de 35 de metri pătrați.
- E interzisă afișarea în exteriorul sălilor de jocuri de valori de bonuri și jackpot-uri, respectiv de bunuri (spre exemplu mașini) pentru ademenirea jucătorilor.
- Suma virată în fondul de joc responsabil pentru operatorii clasa I (include casele de pariuri) crește la 500.000 de euro / an, de la 5.000 de euro pe an.
- Cresc sumele plătite pentru licențiere și autorizare anuală, dar și garanțiile pentru risc de neplată.
- În sălile de jocuri de noroc nu pot fi comercializate băuturi alcoolice.
- Taxa de viciu pentru slotmachine (păcănele) și videoloterie - 500 euro / post / an.
În România sunt peste 80.000 de aparate de păcănele.
Ordonanța vizează în special marile case de pariuri. Potrivit reprezentanților Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN, co-inițiator al Ordonanței de Urgență)dintre marii operatori de pariuri online doar UNUL are un sediu și în România.
O confirmă și lista operatorilor licențiați clasa I disponibilă pe site-ul instituției.
Restul au sediile în special în Malta - lucru confirmat și de reprezentanții Asociației Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanță - sau în alte țări, cu reglementări mai favorabile.
În cazul în care unele branduri notorii au un sediu social și în țară, acesta aparține unei alte companii din grup, înregistrată cu alt tip de servicii, potrivit informațiilor Europei Libere.
„Profitul marilor companii merge în alte state, deși ele sunt active aici, fără însă să aibă sediu cu profilul de jocuri de noroc. Au case de avocatură, consultanți, parteneri în cadrul unor convenții și, de multe ori, nici nu ai cu cine discuta direct, pentru că transmit că nu au mandat să ofere mai multe informații”, a spus pentru Europa Liberă șeful ONJN, Mihail-Silviu Pocora.
Prin această măsură - prin care companiile vor fi obligate să aibă sediu permanent în România - încasările din impozitul pe profit la bugetul de stat ar urma să crească de la aproximativ 132 de milioane lei / anual la peste 400 de milioane de lei / an, conform Notei de Fundamentare a Guvernului.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a spus Ministerul Finanțelor urmează să publice în termen de 30 de zile Normele de aplicare a Ordonanței. Aceasta va trebuie aprobată și de Parlament, sub forma unei Legi și va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
Ciolacu: S-a depășit orice limită!
„Realitatea ne arată că s-a depășit orice limită. Nu e normal ca industria pariurilor să aibă atâta putere. Amenință politicieni și concediază jurnaliști. Cred că este suficient, s-a ajuns mult prea departe”, a adăugat el, cu trimitere la scandalul demiterii redactorului-șef al Gazetei Sporturilor.
În ciuda tonului vehement al premierului, unele din modificările aduse par să afecteze în primul rând operatorii medii, sau să îmblânzească măsuri aflate deja pe rol în Parlament.
De pildă, dimensiunile panourilor publicitare sunt limitare la 35 de metri pătrați, față de doar 30 de metri cât prevedeau amendamentele controversate depuse de PNL la un proiect adoptat în martie 2023 de Senat - care propunea inițial interzicerea totală a reclamelor.
Proiectul este blocat momentan în Camera Deputaților.
De asemenea, Ordonanța nu include prevederi legate de scoaterea sălilor de jocuri în afara localităților, care face obiectul unei legi inițiate de PSD, aprobată de asemenea de Senat. Pentru această lege, Camera Deputaților ar urma să aplice o preocedură de adoptare în regim de urgență, conform premierului.
„Încă nu ni s-a cerut un aviz pe această lege, dar e dificil să zici că scoți sălile în afara localităților? Unde, în extravilan? Vor fi problemă cu autorizațiile de construcții”, spune șeful ONJN, Mihail Pocora.
Taxe și garanții mai mari
După majorările operate deja în 2022, care au nemulțumit industria, OUG-ul adoptat joi prevede o nouă creștere a taxelor de licențiere, dar și a taxelor anuale de autorizare, pentru toate categoriile de operatori.
Ordonanța ridică nivelul unor taxe plătite de companii, dar modul cum sunt structurate nu reprezintă o schimbare spectaculoasă în cazul firmelor foarte mari.
Spre exemplu, pentru operatorii de jocuri de noroc clasa I (operatorii care organizează jocuri la distanță, prin contracte directe cu jucătorii, unde sunt incluse și casele de pariuri) licența va avea o sumă fixă - 300.000 de euro, în timp ce până acum suma varia în funcție de cifra de afaceri, între 15.600 euro / an pentru companiile cu cifră de afaceri sub 500.000 de euro, până la 312.000 de euro / an pentru cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro anual.
Pentru jocuri tradiționale precum loto sau pariuri în cotă fixă licențele s-au dublat, până la 200.000 de euro, iar pentru jocurile tip cazinou au crescut de la 115.000 euro la 150.00 de euro.
Costul licenței clasa a 2-a, pentru operatorii care acordă diverse servicii în industrie s-au dublat de la 9.500 la 20.000 de euro.
Licențele de clasa a 3-a pentru jocurile de tip loto (activitate clasificată drept monopol de stat) la distanță vor costa 200.000 de euro.
Totodată, autorizațiile anuale de exploatare a jocurilor de noroc pentru licențele clasa I vor fi de 21% din venituri, dar nu mai puțin de 400.000 de euro. Până acum erau de 23% din venituri, dar nu mai puțin de 120.000 de euro, conform legestart.ro.
Și pentru operatorii clasa a 3-a valoarea autorizației a urcat la 400.000 de euro.
Cu alte cuvinte operatorii pentru care procentul plătit depășea oricum 400.000 de euro, vor plăti acum doar 21% din venituri în loc de 23%.
Garanții crescute, dar nu sume „blocate”
Una din cele mai mari creșteri va fi aplicată în privința garanțiilor pentru riscul de neplată și variază în funcție de venituri, calculate ca diferența între încasări și valoarea premiilor acordate.
Până acum garanția era de 100.000 de euro pe tip de activitate.
În 2024, pentru activitatea de pariuri online, firmele vor trebui să aibă o garanție între 500.000 de euro - 2 milioane de euro, în funcție de cifra de afaceri (de până la 5 mil euro, sau peste 20 mil euro). Din 2025 va fi o taxă fixă de 2 milioane de euro, indiferent de venituri.
Pentru activitatea de cazinou online garanțiile vor fi între 1 mil euro - 5 milioane de euro. Iar din din 2025, în sumă fixă de 5 milioane de euro, indiferent de venituri.
Președinta Asociației Organizatorilor de Jocuri la Distanță, Odeta Nestor, a spus recent pentru Europa Liberă că măsura este injustă, întrucât ar bloca sume mari de bani ale companiilor drept garanție de neplată, deși acestea nu sunt rău-platnice, adică datoare la stat.
„În primul rând valorile garanțiilor vor fi aplicate gradual. Totodată nu vorbim de o sumă depusă într-un cont, ci de o sumă pentru care compania să aibă poliță de asigurare”, a îmblânzit perspectiva șeful Oficiului Național de Jocuri de Noroc, Mihail Pocora.
