Comisia Europeană este mai flexibilă acum, în negocierile cu România privind renegocierea PNRR, tocmai din cauza acestui efort de război, susține Marcel Boloș.
Valoarea sa exactă este, însă, foarte importantă în contextul în care România și-a asumat să nu depășească în 2023 un deficit bugetar de 4,4% din PIB. De acest angajament depinde alocarea fondurilor europene prin PNRR.
În cazul în care Guvernul eșuează în a păstra deficitul sub angajament, pierderea ar putea însemna de la 18 miliarde de euro în sus. Estimarea a fost făcută, în iulie, tot de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.
Comisia Europeană ar putea accepta un deficit de 5.5%
Ministrul Marcel Boloș a confirmat, pentru Europa Liberă, că există o anumită flexibilitate a Comisiei Europene în a renegocia deficitul bugetar asumat prin PNRR. Dar că se vor putea negocia doar cheltuielile făcute în plus strict în legătură cu războiul din Ucraina. „Celelalte cheltuieli care țin de zburdălnicia noastră în prag de sărbători - acelea nu cred să fie justificări pentru Comisia Europeană”, a explicat Marcel Boloș.
Strict vorbind pe cifre, România nu ar putea justifica, în acest moment, un deficit mai mare de 5.5%, susține ministrul de Finanțe. Adică la cele 4,4% asumate prin PNRR s-ar putea adăuga cheltuielile generate de războiul din Ucraina.
„Putem crește maximum deficitul bugetar astfel încât să nu punem în pericol atragerea de fonduri. Cheltuielile pe care le putem justifica față de Comisia Europeană și care sunt generate de războiul din Ucraina merg între 0,5% din PIB, până la 1% din PIB.”
La Bruxelles, Marcel Ciolacu a plusat - efortul de război, 3.5% din PIB
Premierul Marcel Ciolacu a mers, la începutul lunii septembrie, la Bruxelles, pentru a renegocia obligațiile asumate prin PNRR și de care depinde alocarea banilor europeni. Un capitol distinct a fost cel al deficitului.
Ciolacu a marșat pe ideea justificării majorării cheltuielilor statului din cauza războiului din Ucraina. Și a declarat, la finalul întâlnirii cu oficialii europeni, că „tot acest context a fost înțeles de Comisie”. Doar că procentele erau diferite. Marcel Ciolacu estimase efortul bugetar al României la susținerea războiului din Ucraina și ajutorul acordat Republicii Moldova la peste 3.5%.
„După estimările făcute de către România, cu care echipele tehnice vor veni la Comisie, săptămâna viitoare, depășesc 3,5%. Pe estimările făcute de către Comisie se încadrează în jur de 1,5%. Asta neintroducând noua asumare a României, de a crește bugetul pentru apărare de la 2% la 2,5%”, a explicat Marcel Ciolacu rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană.
Și nu doar cheltuielile directe ar influența deficitul, susține premierul. Ci și apropierea de zona de război care face România o țară cu risc mai ridicat, ceea ce se reflectă direct în valoarea dobânzilor la împrumuturi, a exemplificat prim-ministrul.
Deficitul în primele opt luni din 2023 a ajuns deja la 2,65%
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile statului sunt mai mari decât veniturile. România a avut, anul trecut, un deficit bugetar de 6,2%, considerat un prag de netrecut pentru guvernanți, care speră ca anul acesta să fie măcar cu 0.5% mai mic. Pentru ministrul de Finanțe reducerea cu un procent a deficitului implică un efort uriaș.
La sfârșitul lunii august 2023, deficitul bugetar urcase deja la 2,65% din PIB, iar gaura din buget depășea 42 de miliarde de lei.
Ca să țină sub control creșterea deficitului spre sfârșitul anului, ministerul Finanțelor are în vedere o serie de măsuri pentru limitarea cheltuielilor, a declarat Marcel Boloș, pentru Europa Liberă. Limitarea ar urma să aducă o economie la buget de 0.5% din PIB.
„O măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem, a cheltuielilor publice”, explică ministrul, pentru Europa Liberă.
Și face referire directă la cheltuielile consistente care se fac pentru bunuri și servicii, în ultimele luni ale anului, „ca să nu se piardă banii”.
„Pentru capitolul bunuri și servicii, la nivelul autorităților publice locale sunt undeva în jur de 4 miliarde de lei. Iar la cheltuielile cu investițiile care țin de zona de confort dar și cele de capital care se fac pe ultima sută de metri, 4,9 miliarde lei, deci asta înseamnă 8,9 miliarde și înseamnă 0,5% din PIB”, calculează Marcel Boloș.
Banii economisiți ar urma să fie investiți în 2024. Care nu este un an deloc ușor. Efortul de limitare a cheltuielilor va fi și mai mare ca anul acesta.Prin tratatul de la Maastricht România s-a angajat ca până la sfârșitul lui 2024 să atingă ținta de deficit bugetar de 3%.
Recent, reprezentanții FMI care au venit în misiune în țara noastră, au estimat că România va încheia 2023 cu un deficit bugetar de 6% iar anul viitor nu va coborî sub 5%.
