După ce săptămâna trecută, Curtea Constituțională a dat undă verde noilor măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea, începând cu 1 noiembrie, românii ar putea să nu mai poată face tranzacții cu bani cash mai mari de 10.000 lei. Dar există și limite de 1.000 sau 5.000 de lei pentru diferite tipuri de plăți, încasări.
Legea măsurilor fiscale a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și apoi va intra în vigoare.
Cum se limitează tranzacțiile cu cash
Măsura privind limitarea cash-ului sună astfel: se pot face încasări şi plăţi între o persoană juridică şi o persoană fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.
Tot de la 1 noiembrie, se vor putea face plăți către firme în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/ persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi.
De asemenea, la sfârșitul fiecărei zile, sumele în numerar aflate în casieria firmelor nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei. În caz contrar, dacă nu respectă aceste plafon, statul aplică amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.
Tot de limitarea plăților cash ține și măsura care privește tranzacțiile dintre două persoane fizice: pot face încasări şi plăţi cash în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, economistul Tudor Smirna spune că măsurile privind limitarea cashului nu vor rezolva problema evaziunii fiscale.
„Probabil că oamenii care vor să facă tranzacții cu cash vor face în continuare tranzacții. Există o piață neagră la dimensiuni destul de mari în România. Și nu pentru că sunt românii hoți, ci pur și simplu pentru că fiscalitatea este foarte mare, iar populația percepe fiscalitatea ca fiind mai mare decât este normal să fie”, spune Tudor Smirnă.
1.Europa Liberă: Guvernul a limitat tranzacțiile cash la suma de 5.000 de lei, în speranța că așa va combate evaziunea fiscală. Cine câștigă din această măsură?
Tudor Smirna: Din păcate, nimeni. E clar că este o limitare a alegerii, care presupune că nu există piața neagră. Dar piața neagră este o opțiune întotdeauna, care vine cu niște costuri.
Pe măsură ce guvernul face măsurile mai restrictive, bineînțeles că va deveni mai fezabilă ideea de piața neagră. Probabil că oamenii care vor să facă tranzacții cu cash vor face tranzacții cu cash și în felul ăsta guvernul își intensifică o problemă mai veche pe care o are, și anume faptul că există o piață neagră la dimensiuni destul de mari în România. Și nu pentru că sunt românii hoți, ci pur și simplu pentru că fiscalitatea este foarte mare, iar populația percepe fiscalitatea ca fiind mai mare decât este normal să fie.
2.Europa Liberă: Care sunt argumentele pentru care să plătim cu cardul și nu cash?
Tudor Smirna: Dacă nu ținem cont de dorințele Ministerului de Finanțe și ale ANAF-ului de a vedea cât mai multe sume transparentizate - să zicem așa, eu nu văd nicio diferență. Adică sunt pur și simplu niște chestiuni de alegere a unui mod de plată sau al celuilalt, în cazuri care sunt subiective, de la o persoană la alta, de la un context la altul.
Ne putem gândi că sunt oameni care au venituri pe card și cărora le e mai comod așa.
Chiar și eu plătesc cu cardul și un suc câteodată la magazin, pentru că mi-e mai ușor să plătesc cu cardul. Mai ales când anticipez că primesc rest cu bănuți și nu vreau să îmi încarc buzunarul, prefer să plătesc cu cardul.
Dar trebuie să ne gândim și la oamenii care sunt în zona rurală, la țară, care nu au bancomate așa de aproape, nu primesc venituri pe card. Ar trebui să se ducă la bancomat să bage banii pe card, apoi să plătească cu cardul. Deci e o bătaie de cap și clar că asta le face viața mai grea acelor categorii.
3.Europa Liberă: Ce se întâmplă cu oamenii care nu vor să plătească comisioane la bănci?
Tudor Smirna: E clar că sistemul bancar are de câștigat dintr-o intensificare a plăților cu cardul. Însă nu neapărat are de pierdut populația, pentru că există un cost al transportului și pentru cash. Adică are și cash-ul costurile lui.
Și aici vă dau exemplul unui magazin online care are niște costuri oferite de firmele de curierat. Și aceste firme de curierat, în momentul în care trebuie să ia încasări cash și să ducă banii la bancă, adaugă niște costuri care sunt undeva în jur de 3-5 lei pentru fiecare plată cu cash. Să ne gândim cât costă de obicei un transport cu curier pentru un colet sau un plic, costurile în acest caz pot ajunge și până la 30% din valoare, ceea ce e mult mai mult în comparație cu cardul.
Ideal ar fi din punct de vedere liberal, al pieței libere și, dacă vrei să respecți oamenii și proprietatea lor și vrei să le dai libertatea de alegere, ar trebui să înlesnești cât mai mult orice soluție tehnologică. Și asta înseamnă să ai libertate totală de alegere, de a plăti cu cash, dacă vrei cu cash, sau de a plăti cu cardul, dacă vrei cu cardul. Și alegerea să se facă în ultimă instanță de către piață.
4. Nu toate magazinele au POS-uri însă, mai ales cele din mediul rural. Ce se întâmplă acolo unde nu există?
Tudor Smirna: Evident că sunt probleme. Și de asta spuneam că este o măsură brutală, la care iar suntem campioni dacă ne uităm inclusiv la ce se întâmplă cu țările din fostul lagăr socialist.
Dacă pe vremea comunismului eram cei mai radicali și cei mai aprinși în privința aplicării și înfăptuirii socialismului multilateral dezvoltat, vedem că și acuma suntem cei mai aprigi în felul în care încercăm să jupuim populația ca să o ducă bine statul, indiferent de consecințele pentru cei care fac afaceri sau pentru societatea civilă.
Adică suntem din nou într-o situație din asta în care e clar că alegem ca politică publică bunăstarea statului și a bugetului ca și cum ar fi a națiunii. Ori aceste două lucruri sunt complet diferite.
5. Europa Liberă: Firmele nu vor mai avea voie să aibă la finalul zilei în casierie mai mult de 50.000 de lei în numerar. Dacă suma este mai mare, autoritățile pot confisca 25%. Proprietarii magazinelor mici încasează cash și seara spun că își refac stocurile de marfă și se plâng că nu au cum să plătească cu banii încasați. Au dreptate?
Tudor Smirna: Sunt pe un grup de antreprenori și oamenii își pun întrebări. Sunt mulți dintre ei perplecși. Adică sunt niște costuri, niște bătăi de cap pentru oameni. În aceste condiții, îi vor afecta toate aceste măsuri și o să fie oameni care decid să închidă afaceri sau să iasă din situația de mici antreprenori și să fie angajați. Sau pur și simplu să aleagă să opereze cu plăți cash, fără să le mai treacă prin contabilitate.
De exemplu, o firmă din Horeca care organizează evenimente își punea problema cum va fi cu plata la nunți. Oamenii plăteau în avans, după care reglau la final cu cash, din darul pe care îl primeau. Și nu se știa dinainte cât va fi cash-ul ăla, nu se știa suma totală dinainte. Pentru că pot veni mai puțini oameni și ai un aranjament să nu plătești acele locuri care sunt neocupate. Sau pot veni mai mulți și atunci suplimentezi meniurile și costă mai mulți bani.
În acest caz se pune problema cum iei banii oamenilor, dacă ei sunt pregătiți să plătească cash pentru că primesc darul cash și tu trebuie neapărat să iei cu cardul? Să aduci un bancomat acolo e aberant.
6.Europa Liberă: Ne putem gândi la fel în cazul vânzărilor de mașini din târgurile de profil care au loc cu banii jos. Cum poate fi controlat acest lucru?
Tudor Smirna: Păi și aici e o problemă. Dar nu cred că te lupți cu evaziunea fiscală cu tipul ăsta de măsuri brutale. Ci cu inteligență.
Trebuie să-ți pui problema așa: de ce românii fac evaziune? Și răspunsul cred că e destul de simplu: oamenii nu sunt mulțumiți de nivelul de fiscalitate mare pe veniturile salariale.
Și dacă ne uităm la ce au făcut alții ca să rezolve problema asta, soluția a fost întotdeauna scăderea fiscalității. Cu alte cuvinte, dacă ai un TVA de 25%, dar tu încasezi numai 10% sau numai o treime din veniturile pe care le-ai putea încasa din TVA, deci efectiv e ca și cum ai avea un TVA de 10%, atunci poate e cazul să reduci TVA-ul de la 25% spre 17-15% ca să vezi ce se întâmplă.
În țările în care s-au luat măsuri de acest tip, consecința a fost că piața neagră s-a diminuat și sumele au fost trecute la lumină prin conturi.
7. Europa Liberă: Germania, Austria, Olanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Belgia, Irlanda sau Marea Britanie nu au limite la plata cu cash. De ce vrea România să introducă o astfel de limitare?
Tudor Smirna: Pentru că suntem conduși de niște „capete pătrate”, că alt răspuns nu găsesc. De niște oameni și fără cultură economică, și fără minte. Nu avem niciun fel de respect sau înțelegere pentru ce a făcut ca acele națiuni prospere să fie prospere cu adevărat.
Iar mentalitatea noastră e una din asta „de jupân” care are niște fraieri pe domeniu și pe care crede că îi poate trata oricum vrea, fără consecințe.
8.Europa Liberă: În cât timp se pot vedea efectele unei astfel de măsuri?
Tudor Smirna: Cred că ia ceva timp. E clar că pe mulți dintre antreprenori măsurile astea i-au prins nepregătiți. De obicei, așa se întâmplă când există tipul ăsta de măsuri neanticipate sau greu de anticipat, sunt niște firme care vor fi prinse cu garda jos și vor suferi pierderi.
Dar pe de altă parte, mediul antreprenorial e dinamic și oamenii se adaptează rapid, adică vor găsi ce portițe sunt posibile și le vor folosi ca să minimizeze impactul.
Pe termen foarte scurt, în măsura în care oamenii n-au reușit să anticipeze și să-și aranjeze situația astfel încât să minimizeze costurile, se vor vedea la buget niște sume în plus. Însă, pe termen mediu, adică în câteva luni, e puțin probabil să ai succes cu măsuri de genul ăsta.
9.Europa Liberă: Măsurile fiscale asumate de guvern vin ca urmare a deficitul bugetar mare. Acoperă toate aceste măsuri gaura bugetară?
Tudor Smirna: Nu acoperă, dar acest lucru e recunoscut chiar și de către guvernanți. Au spus clar că e doar un început pentru mărirea taxării.
Poate că acoperă gaura bugetară, dar cheltuielile nu se vor opri. Adică tendința statului este să crească încontinuu cheltuielile. Și am văzut că au făcut-o cu impunitate, că a fost an electoral, că n-a fost an electoral. Adică în perioadă preelectorală trebuie „să dai ciolan” celor care-ți aduc voturi. În perioadă post-electorală ar trebui să-i răsplătești. Aproape că nu mai e nicio diferență.
Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii ani, n-am văzut ani în care să scadă cheltuielile. Și cheia de fapt acolo este, la acele cheltuieli care au crescut foarte mult. Din punct de vedere al pieței, al prosperității economiei, trebuie scăzute cheltuielile bugetului.
10.Europa Liberă: România nu stă bine la colectarea taxelor. Este românul rău-platnic sau nu există mecanisme pentru colectarea taxelor și impozitelor?
Tudor Smirna: Acum există mecanisme, dar în ce măsură sunt folosite sau cât de drastic nu știu.
Însă, nu cred că românul este un rău-platnic. Nu cred că românul este un hoț în relația cu statul, cum am mai spus. E fix invers: statul ne jupoaie, ne ia un foarte mare procent din veniturile salariale și după aia, pe unde ne mai prinde, ia de peste tot. Vor să mărească și impozitele pe case, pentru că acolo sunt banii. Oamenii și-au luat case tocmai pentru că era fiscalitatea mai mică și acum statul vine și ne prinde cu casele luate și suntem buni de plată pentru impozite mai mari.
Ce este trist este că asta recomandă și organismele financiar internaționale, care sunt tot etatise în esență, pentru că gândesc ca niște state, deci ei nu văd decât cum să ia mai mulți bani de la populație.
Nu cred că românii sunt hoți, iar problemele care sunt, sunt din cauza fiscalității. Mie mi se pare că trebuie să te adaptezi în felul ăsta, e un fel de vot de blam al oamenilor pentru ce se întâmplă cu fiscalitatea și cu politicile statului român.
Oamenii nu sunt mulțumiți de ceea ce primesc înapoi. Statul promite niște bunuri publice, dar nu le dă înapoi. În schimb, ce vedem este redistribuție, oameni favorizați ai statului care trăiesc din ce în ce mai bine pe spinarea celor care produc. Și atunci e firesc să vezi că oamenii nu vor să plătească.
