Vineri, 29 septembrie, au intrat în România 2,7 miliarde euro, a doua tranșă din PNRR, bani care ar fi trebuit să vină încă din luna decembrie anul trecut.
Cu toată întârzierea de peste zece luni, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, este încântat.
„O reușită importantă, rezultatul unui efort consolidat al tuturor ministerelor implicate”, a spus Boloș, care s-a lăudat că „numai pentru această cerere a trebuit să trimitem peste 3.000 de documente”.
„Avem responsabilitatea de a gestiona eficient şi transparent banii aceştia, destinaţi unor reforme-cheie pentru tranziţia verde şi digitală a României”Premierul Marcel Ciolacu
Tranșele trei și patru, în aer
Partea plină a paharului este că, până la urmă, banii au venit, chiar dacă mult mai târziu decât trebuia, chestiune trecută sub tăcere și de premier, și de ministrul Finanțelor.
Partea goală a paharului este că cererea pentru tranșa a treia nici măcar nu a fost trimisă, deși termenul era trimestrul IV din 2022, iar banii ar fi trebuit să intre în primăvara aceasta.
E vorba de 3,2 miliarde de euro, aferente jaloanelor privind reforma pensiilor și a pensiilor speciale, de care răspunzătoare sunt ministerele Muncii și Casa Națională de Pensii.
Cererile pentru tranșa a patra, în valoare de 2,77 mld. euro, rămân și ele netrimise. Legea salarizării unitare nu există nici măcar în draft, din informațiile Europei Libere, deși promisiunea guvernului în contextul grevei profesorilor a fost că la 1 septembrie va intra în dezbaterea Parlamentului.
Cum Guvernul nu și-a făcut temele, premierul Marcel Ciolacu avansează ca termen de finalizare a legii pensiilor speciale data de 1 noiembrie, iar pentru legea pensiilor, finalul anului. În aceste condiții, este exclus ca banii din tranșa trei să intre anul acesta.
În plus, rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va fi de acord cu forma legii pensiilor speciale trimisă de Guvern.
Principalele jaloane neîndeplinite din tranșele 3 și 4
- Legea pensiilor și a pensiilor speciale
- Legea salarizării unitare din sistemul public
- Selectarea membrilor consiliilor de administrație de la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători
Pensiile speciale, mărul discordiei
Legea pensiilor speciale pare o poveste fără sfârșit, căreia politicienii, aflați sub presiunea magistraților care se opun schimbărilor, nu-i dau de capăt.
Situația s-a complicat după ce Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în câteva puncte-cheie: impozitatea și recalcularea pensiilor în plată, creșterea vârstei de pensionare și schimbarea bazei de calcul.
După decizia CCR, Comisia Europeană a transmis guvernului cerințe chiar mai aspre decât prevederile din proiectul de lege.
- impozitarea părții de necontributivitate din pensie trebuie să crească de la 15% (forma proiectului) la cel puțin 20%.
- impozitarea trebuie să privească toți beneficiarii de pensii speciale, nu doar magistrații.
- baza de calcul a pensiei trebuie să fie ultimele 48 de luni și nu ultimele 12 luni (forma proiectului, în prezent este doar ultima lună).
- pensia să fie 65% din media veniturilor și nu 80%, așa cum rămăsese pentru magistrați.
- vârsta de pensionare trebuie să crească eșalonat la 65 de ani.
Decizia Curții Constituționale a fost dată în luna august, dar în pofida declarațiilor legea a fost ținută la sertar și nu s-a mai făcut o sesiune extraordinară.
Reforma fiscală, deficitul și exagerările guvernului
„Interesul suprem al României este să nu ni se oprească fondurile europene și PNRR-ul, peste 70 de miliarde de euro”, a spus premierul Ciolacu în plenul Parlamentului, atunci când a asumat răspunderea guvernului pentru proiectul de lege privind reforma fiscală și bugetară.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, avansa o sumă și mai mare: 75 de miliarde de euro care „pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”.
Cei doi sunt însă contraziși chiar de colega lor de partid, europarlamentarul Corina Crețu, care susține că „nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează”.
Corina Crețu explică și de ce este foarte puțin probabil ca României să-i fie suspendate fondurile structurale (care sunt diferite de banii din PNRR) chiar dacă există procedura de deficit excesiv.
Prevederile din Tratat sunt foarte clare în această privință, susține ea, iar procedura de suspendare a fondurilor este una complicată și laborioasă.
„Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar.”
Cu alte cuvinte, afirmațiile repetate că România va pierde o sumă fabuloasă dacă nu face reforma fiscală, al cărei scop este reducerea deficitului bugetar până în limita de 5,5% din PIB, sunt exagerări. În plus, au generat confuzie între banii din PNRR și fondurile europene structurale.
Este o „gogoașă”, spune pentru Europa Liberă profesorul universitar și analistul economic Bogdan Glăvan.
„S-a exagerat cu cele 75 de miliarde de euro pe care le-am putea pierde, este o gogoașă, exagerarea în sine arată că oamenii nu stăpânesc bine domeniul. Nici vorbă să pierdem o sumă atât de impresionantă”, afirmă Bogdan Glăvan.
Din punctul de vedere al fostului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decizia tăierii tuturor fondurilor structurale din cauza deficitului excesiv este complicată. Mai grav este că deficitul crește din cauză că nu intră banii din PNRR.
„Riscul mai mare e să nu ia banii pentru reforme decât să ne blocheze toate fondurile pentru deficit. E o posibilitate complicat de aplicat. Decizia este politică. Pe de altă parte, au o problemă cu banii din PNRR pentru că au semnat contractele și nu fac reformele și nu intră banii, ceea ce adaugă la deficit, pentru că plățile trebuie făcute din bugetul de stat dacă nu vin banii din PNRR”, declară Cristian Ghinea pentru Europa Liberă.
Reforma fiscală este prevăzută în PNRR la tranșa a patra și trebuia făcută oricum. Problema este că proiectul de lege pe care guvernul și-a asumat răspunderea și prin care vrea să bifeze această reformă fiscală ar putea să nu convingă Comisia Europeană, spune pentru Europa Liberă europarlamentarul Renew Dragoș Pîslaru.
„Reforma fiscală este cu totul altceva decât niște măsuri disparate. Marea problemă e că aproximativ 15% e legat de reducere de cheltuieli și 85% sunt taxe care cresc. Deci nu este o reformă așa cum ne-am asumat în fața Comisiei Europene. Din informațiile mele, Comisia Europeană nu este convinsă.”
Dar, atrage atenția Dragoș Pîslaru, dacă nu se adoptă o reformă fiscală care să fie agreată de Comisie, se pierd banii din PNRR.
Deficitul pe anul acesta nu scade
Ministrul de Finanțe Marcel Boloș, avertiza cu doar câteva zile înainte ca guvernul să-și asume răspunderea că „fără aceste măsuri, deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB”.
„Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent”, a afirmat Boloş.
Deci, guvernul are de demonstrat că măsurile fiscale vor duce într-adevăr la scăderea deficitului bugetar anul acesta.
Profesorul și analistul economic Bogdan Glăvan susține însă că este puțin probabil ca deficitul să scadă până la 5,5% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană. Motivul? Multe măsuri intră în vigoare de abia anul viitor.
„Acest pachet a fost avansat cu ideea că se va micșora deficitul pe anul acesta. Anul acesta intră în vigoare doar eliminarea excepțiilor fiscale pentru IT, construcții, agricultură, dar veniturile bugetare care rezultă de aici sunt mici. De aceea în nota de fundamentare nu e prevăzut nimic pe anul acesta și atunci întrebarea e cum reduci deficitul de la 6,8 la 5,5%? Pachetul fiscal nu are niciun impact bugetar pe anul acesta”, spune pentru Europa Liberă Bogdan Glăvan.
- de la 1 octombrie, toți angajații din construcții, agricultură și IT vor fi obligați să achite contribuția la sănătate, în valoare de 10% din salariul de bază.
- în IT, cei care au salarii mai mari de 10.000 lei vor plăti impozit pe venit pentru ce depășește acest prag. Angajații din IT vor fi însă scutiți de la contribuția la Pilonul II.
- din octombrie, crește și salariul minim de la 3.000 la 3.300 lei brut, ceea ce va mai aduce niște bani în visteria statului.
Guvernul a retras însă ordonanța prin care creșteau salariile din construcții și agricultură, după ce a constat că a făcut erori de calcul.
