Soarta celor aproape 300 de români care au cerut să părăsească Fâșia Gaza rămâne în continuare incertă, iar statul român dă asigurări că asigurări că eforturile diplomatice continuă.
Europa Liberă a încercat să afle ce obligații legale are România față de cetățenii săi aflați pe teritoriul altor țări și de ce nu a ieșit până acum niciunul dintre solicitanți din perimetrul afectat de conflict.
Explicațiile primite vizează atât configurația politică zonală cât și carențe ale diplomației românești, spune Viorel Badea, senator pentru diaspora.
Cum sprijină Constituția românii din străinătate
Aproape 1000 de cetățeni străini au reușit să părăsească Fâșia Gaza începând de miercuri, 1 noiembrie, de la deschiderea punctului de trecere de la Rafah, în Egipt.
Printre norocoși s-au aflat iordanieni, austrieci, japonezi, bulgari, indonezieni, australieni, americani, britanici, mexicani. Niciun român, deși 260 de cetățeni și membrii familiilor lor au cerut Ministerului de Externe evacuarea.
„Noi de ce nu plecăm?”, este întrebarea de pe buzele lor.
Conform Constituției României, „statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”.
Legea fundamentală a statului român mai prevede: „cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară”.
Din prevederile Constituției și din discuțiile purtate de Europa Liberă cu diplomați rezultă că repatrierea unui cetățean român, dintr-o zonă de conflict, în cazul Fâșiei Gaza, este o cutumă, nu o obligație și are de depășit mai multe obstacole.
Statul român trebuie să acorde „suport și protecție”
Cea mai mare problemă, din punctul de vedere al diplomaților, este numărul mic de angajați consulari care pot fi implicați.
„Obligațiile statului român sunt să le acorde sprijin și protecție, cu cei cinci oameni care sunt acolo. Ce poți face e doar în conexiune directă cu autoritățile statului respectiv”, a declarat pentru Europa Liberă senatorul pentru diaspora Viorel Badea, numit din 8 noiembrie consul general al României în Dubai.
„La nivel de protecție, în relația cu autoritățile, trebuie să identifice persoanele și să notifice autoritățile respective și să fie ținut la curent cu situația lor. Nu se poate trece peste autoritatea statului respectiv și nu pot lua cu forța cetățeanul român, să îl urce în avion”, a mai spus Badea.
În opinia acestuia, o soluție pe termen lung ar fi redimensionarea bugetului alocat politicii externe, în contextul în care din cele 19 milioane de români, un sfert sunt în diaspora.
Bugetul alocat celor din afară este însă infim și nu ține cont de faptul că deja se nasc mai mulți români în străinătate decât în țară.
„Ce facem cu acei oameni, îi pierdem sau mergem cu instituțiile statului după ei și le asigurăm o educație românească, o protecție consulară așa cum se cuvine?”, întreabă noul consul general al României în Dubai.
Plecarea românilor, decisă de autoritățile egiptene
Europa Liberă a discutat cu Rozalia - Ibolya Biro, președintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, despre nivelul de implicare al autorităților române în criza celor care doresc să părăsească Fâșia Gaza.
Conform acesteia, prima obligație a Ministerului Afacerilor Externe a fost de a deschide o celulă de criză în centrul consular din regiune, ceea ce s-a întâmplat imediat după debutul conflictului.
Atât la nivelul Ministerului Afacerilor Externe cât și la cel al Uniunii Europene, cu structurile aferente, se negociază ca pe aceste liste să fie incluși cât mai mulți români.
„Modul cum se fac listele este în mâna autorităților egiptene. Care este criteriul pe baza căruia se intră pe această listă nu știm, la nivel parlamentar”, a mai spus Biro.
Întrebată cum explică faptul că din Fâșia Gaza au ieșit cetățeni bulgari, de exemplu, și niciun român, a răspuns că nu are nicio explicație.
„Într-o situație atât de delicată și, într-o criză atât de adâncă, să presupui ceva nu își are locul”, concluzionează Biro.
