„Noi de ce nu plecăm?”, au strigat după primele evacuări din Gaza, de pe 1 noiembrie, românii din Fâșie.
Cei mai mulți dintre ei sunt deja în zona frontierei cu Egiptul, de la Rafah, și așteaptă să fie lăsați să plece din enclava bombardată.
Întrebarea românilor e adresată autorităților de la București, de la care așteaptă ajutor încă de la începutul războiului dintre Israel și Hamas.
În jur de 260 de cetățeni români au cerut Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să fie evacuați, potrivit instituției.
O posibilă explicație poate fi cea dată pentru Europa Liberă Ucraina de ambasadorul acestei țări în Egipt: evacuările se fac în ordine alfabetică, după numele țărilor.
De la București au venit doar asigurări că eforturile diplomatice continuă.
MAE transmite că se află „în strânsă legătură” cu autorităţile israeliene şi egiptene pentru evacuarea cetăţenilor români şi a familiilor acestora. O celulă de criză a MAE a fost activată în regiune încă de la începutul crizei.
„Aceasta acţionează în regim de permanenţă, 24/7, menţine coordonarea cu alte state şi organizaţii internaţionale care întreprind demersuri similare pentru proprii cetăţeni/funcţionari”, potrivit sursei precizate. „De asemenea, a fost trimisă, în regim de urgenţă, la Tel Aviv, o a doua echipă consulară mobilă din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE, în vederea consolidării capacităţii de sprijin consular”, spune MAE.
„Doamna Carmen”
Jurnaliștii Europa Liberă România au vorbit cu zeci de români blocați în Gaza de războiul izbucnit la început de octombrie.
Toți au menționat-o, la un moment dat, pe „doamna Carmen”, de la Oficiul de Reprezentare a României din Ramallah. Așa am aflat că femeia este în permanentă legătură cu ei, e activă pe grupurile de români din Gaza și ale familiilor acestora și comunică tot timpul.
„Am întrebat-o pe dna Carmen ce se întâmplă, de ce alții pleacă din Gaza. Ne-a spus că se lucrează și la evacuarea românilor”, povestește Daniela Abdelnaby, mama lui Ștefan, un român cu dublă cetățenie captiv în Fâșie.
„Dna Carmen” este Carmen Mocanu, consul la Oficiul de Reprezentare a României la Ramallah.
Carmen Mocanu și-a început cariera ca expert parlamentar, în 2010, la direcția de relații externe. În 2017 a fost numită consul la Tel Aviv, Israel, iar din 2021 este la misiunea din Ramallah, Cisiordania.
Europa Liberă a luat legătura cu Carmen Mocanu. Nu a dorit să-și detalieze activitatea.
„Vă mulțumesc pentru interesul manifestat și pentru atenția acordată eforturilor României depuse pentru evacuarea în bune condiții a cetățenilor români și a membrilor de familie aflați în Fâșia Gaza. Având în vedere situația dinamică din teren, vă adresez rugămintea de a menține dialogul cu Centrala MAE pe subiectele care vizează situația de securitate din Statul Israel și Fâșia Gaza”, spune Carmen Mocanu.
Întrebată dacă reprezentanţii României au luat legătura cu toţi cei care ar urma să fie evacuaţi, dacă e cunoscută situaţia fiecăruia (dacă au sau nu documentele necesare) şi dacă vor putea fi grupaţi, Carmen Mocanu ne-a precizat că „aceste detalii tehnice vor fi comunicate operativ de către MAE, ulterior demarării procedurii de evacuare.”
Oficiul de Reprezentare a României la Ramallah este condus de ministrul plenipotențiar Cătălin Țîrlea.
Diplomat din 2002, Cătălin Țîrlea a fost consilier diplomatic la Ambasada Română din Suedia, iar din 2017 este șef al misiunii din Ramallah – Cisiordania. Pe pagina de internet a Ambasadei, ministrul plenipotențiar nu are nicio dată de contact, nici email, nici telefon.
În afară de acesta, Oficiul are în componenţă alte trei persoane – consulul Carmen Mocanu, un asistent al şefului de misiune şi un traducător, ambii cu acelaşi nume de familie.
Egiptul, fără ambasador la începutul războiului
Pe 19 octombrie, Olivia Toderean, ambasadorul desemnat al României în Republica Arabă Egipt, a fost primită de către Directorul de Protocol al MAE egiptean, ambasadorul Nabil Habashi, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare.
La acea dată, erau deja aproape două săptămâni de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas. România nu mai avea ambasador în țara vecină cu Israelul din luna mai 2023.
Egiptul este important în ecuația situației, fiind singura țară cu graniță directă cu Fâșia Gaza, în afara Israelului, singura poartă prin care pot fi evacuați oamenii din enclavă.
Diplomat de carieră, Olivia Toderean a fost director general al Departamentului Afaceri Globale din Ministerul Afacerilor Externe, responsabilă de coordonarea relațiilor bilaterale ale României cu statele din Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibi și promovarea profilului României în raport cu aceste spații la nivel UE și în plan extern.
Timp de patru ani a fost însărcinată cu afaceri ad-interim la Ambasada României din Belgia.
Misiunea diplomatică de la Cairo, Egipt, are în componență și un ministru plenipotențiar, Dragoș Robu, și un consul, Marian Nicolae Stan. Col. dr. Cătălin Cîrlănaru este atașat militar.
Pe pagina de internet a Ambasadei de la Cairo ultima postare este din 30 octombrie și se referă la vizita ambasadorului Olivia Toderean la Institutul pentru Studii Diplomatice din capitala Egiptului.
Am contactat Ambasada României din Cairo prin email și am solicitat mai multe informații legate de negocierile care se duc cu statul egiptean pentru evacuarea românilor din Gaza.
Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns. Îl vom publica de îndată ce îl vom primi.
Ambasada de la Tel Aviv
Personalul diplomatic de la Tel Aviv, Israel, a fost primul care a avut de rezolvat probleme generate de războiul izbucnit între Israel și Hamas.
Pe 7 octombrie, la câteva ore după atacul Hamas din Israel, ambasada a postat, pe pagina de Facebook, primele informații pentru românii de acolo.
Au fost două echipe desemnate să acorde asistență consulară cetățenilor români și cu dublă cetățenie – la Tel Aviv și pe aeroportul capitalei:
- echipa consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv și a Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah;
- echipa din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE.
Am solicitat Ministerului de Externe să ne comunice cine a făcut parte din aceste celule de criză și care a fost misiunea lor în timpul evacuării din Israel.
Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.
Echipa diplomatică de la Ambasada din Tel Aviv este condusă de ambasadorul Radu Ioanid.
Istoric și filozof de origine evreiască, originar din România, stabilit in SUA, în martie 2020 Ioanid a fost numit ambasador al României în Israel.
Prim colaborator al ambasadorului, pe probleme de politică, este Corina Monica Badea. Ea a lucrat în Departamentul Afaceri Juridice al Ministerului Afacerilor Externe și la Misiunea Permanentă a României la ONU.
Consilier diplomatic al Ambasadei din Tel Aviv este Radu Cozma, iar coordonator al secției consulare este Romulus Cătălin Toșcuță.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că personalul diplomatic al Ambasadei din Tel Aviv este cel care gestionează, în acest moment, negocierile cu partea israeliană pentru evacuarea românilor din Gaza.
Și către Ambasada Română de la Tel Aviv Europa Liberă a trimis o solicitare de informații. Cu cine se poartă negocierile pentru evacuarea românilor din Gaza și ce procedură au impus israelienii. Nu am primit răspuns.
În afară de Ambasada României de la Tel Aviv, Bucureștiul mai are reprezentanță în Israel, la consulatele din Haifa (în nordul Israelului) și Ramat Gan.
La scurt timp după începutul războiului, Consulatul General al României la Haifa a anunțat că își întrerupe activitatea cu publicul, oamenii fiind direcționați spre Secția Consulară din Ramat Gan, structura operativă a Ambasadei României la Tel-Aviv situată în apropierea acestui oraș.
Consulatul din Haifa are din septembrie un nou consul general, pe Ioan-Adrian Brâncoveanu, diplomat de carieră.
Brâncoveanu a declarat pentru Europa Liberă că își va începe mandatul abia în 6 decembrie și că activează până atunci la MAE, însă din România.
El a făcut parte din celula de criză activată de MAE imediat după lansarea atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie și s-a implicat în repatrieri.
„Am fost atunci, la începutul conflictului, în [acel] spațiu, dar restul îl gestionează colegii mei din centrala MAE”, spune Ioan Adrian Brâncoveanu pentru Europa Liberă.
Întrebat dacă mai este acum parte a celulei de criză a ministerului, fie și de la distanță, ne-a direcționat spre responsabilii de comunicare MAE.
Ce este Centrul Consular de Criză
Centrul Consular de Crize din cadrul MAE a fost creat pe fondul necesităţii gestionării unor situaţii deosebite ce apar în străinătate cu implicarea cetăţenilor români.
Principalele obiective pentru care a fost creată Celula de Criză şi pe baza cărora funcţionează sunt:
- Adaptarea structurilor din MAE la noile provocări internaționale;
- Perfecţionarea capacităţii de reacţie rapidă a MAE în domeniul consular / o reacţie a MAE în timp real;
- Obţinerea unei mai bune coordonări a eforturilor la toate nivelurile;
- Dispunerea de un răspuns adecvat fiecărei situații/solicitări;
- Identificarea, verificarea și evaluarea optimă, dacă este cazul, a tuturor tipurilor de riscuri şi a tuturor factorilor care definesc o situație de criză, care poate apărea în afara frontierelor României;
- Mai buna gestionare a tuturor cererilor de asistență consulară primite din partea cetățenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării.
Odată activată „Celula de Criză”, prin dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, toate structurile componente ale acestui mecanism devin operaţionale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, până la soluţionarea crizei consulare apărute. Are în componență patru subunități: Unitatea de Coordonare, Grupul de reacţie rapidă Unitatea de Alertă și Unitatea de Secretariat.
Dacă este necesar, Centrul Consular de Crize solicită sprijinul: • celorlalte ministere • altor autorităţi şi instituţii publice • structurilor și mecanismelor de cooperare internațională.
sursa mae.ro
260 de români și membrii ai familiilor lor așteaptă evacuarea din Gaza
Pe 1 noiembrie, granița de la Rafah s-a deschis pentru prima oară după 7 octombrie pentru oamenii din Gaza. Au reușit să iasă aproape 350 de persoane, de diferite naționalități.
Pe 2 noiembrie, alte 500 de persoane au trecut din Gaza în Egipt, însă nici de această dată românii nu au fost printre cei care au putut pleca.
Conform datelor autorităților române, în Gaza erau joi seară 350 de cetățeni români, sau cu dublă cetățenie. 260 dintre aceștia au solicitat evacuarea de urgență și repatrierea.
Oamenii fac apel după apel către autoritățile din România, tot mai disperați. Vor să iasă cât mai repede de acolo, din infernul in Fâșie.
„Vă rog din tot sufletul, vă rog! Ministerul Afacerilor Externe, vă rog!, dl. Președintele României, dl. Iohannis, vă rog!, dl. prim-ministru, vă rog!, dl. ministru de Externe, vă rog din tot sufletul – vedeți ce puteți face cu noi!”, ne transmitea în 23 octombrie doctorul M., medic palestinian căsătorit cu o româncă, blocaţi în Gaza împreună cu doi din cei trei copii.
Duminică, 29 octombrie, după ce comunicaţiile au picat complet timp de 24 de ore în Gaza şi accesul la internet a devenit foarte dificil, medicul ne-a trimis un mesaj scurt: „Situația a devenit inumană!!! Așteptăm ca MAE să ne evacueze. S.O.S.”
