E începutul lui noiembrie 2023 și 65 de studenți de la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București se plâng de dureri de stomac, greață, vărsături, simptome de enterocolită. Unii dintre viitorii ofițeri de poliție ajung la Spitalul de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală și sunt diagnosticați cu toxiinfecție alimentară, dobândită în urma meselor de la cantina școlii.

Pe 16 noiembrie, reporterii Europa Liberă îi întâlnesc pe unii dintre ei în fața sediului Academiei - plecau acasă cu taxiurile. Nu au voie să vorbească cu presa. Nici instituția nu vrea să ofere interviuri.

A doua zi, plouă puternic în București. Și, pentru a multa oară, plouă și în căminul Academiei de Poliție. Studenții au trimis, de-a lungul timpului, Sindicatului Europol imagini din băile instituției, din camere și de pe holurile inundate în urma ploilor.

Sâmbătă, 25 noiembrie, Sindicatul Polițiștilor Europol anunță că studenții au fost trimiși acasă până cel puțin după sărbători. Cursurile continuă online.

Între timp, ar fi pe ultima sută de metri lucrările de reabilitare a sediului Academiei.

„Să nu uităm că nici până în acest moment, nu avem rezultatele probelor de laborator ca urmare a focarului de toxiinfecție alimentară", a scris, pe de altă parte, Sindicatul Poliţiştilor Europol pe contul său de Facebook.

E doar ce se vede și ce ajunge în presă din problemele Poliției din România.

Europa Liberă a discutat cu liderul Sindicatului polițiștilor Europol, Cosmin Andreica, și cu mai mulți angajați din Poliția Națională și a aflat astfel că principala instituție responsabilă de ordinea și siguranța publică are probleme atât de multe și de grave, încât, spun ei, se impune intervenția de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Pornesc de la WC-ul din curte la secțiile de poliție, trec prin deficitul de personal și salariile mici, pregătirea pe repede-înainte și ajung la numai 250 de polițiști anti-drog în toată țara, care lucrează de la 8:00 la 16:00.

Accidentul din luna august, când în satul 2 Mai de pe litoral un tânăr care se drogase a intrat în plin, cu mașina, în doi turiști, este unul dintre ultimele exemple care arată stadiul în care a ajuns poliția: slab dotată (agenții care l-au oprit înainte de accident pe șofer nu au avut teste antidrog la ei, așadar nu l-au putut reține), fără autoritate, cu șefi care se suprapun și netransparentă.

După tragedie, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a promis reformarea Poliției Române, care urma să înceapă cu județul Constanța. Pe 8 noiembrie, Predoiu și-a prezentat planul.

Liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, este sceptic că transformarea se va petrece. Ministrul liberal Cătălin Predoiu, spune Andreica, „mai are câteva luni și începe campania electorală, deci nu ar mai avea timp de o reformă în Ministerul de Interne”.

Și predecesorul lui Cătălin Predoiu la Interne, Lucian Bode, șeful său politic pe linie de partid (PNL), a promis reformarea Poliției cât a fost ministru (2020-2023). Degeaba însă.

În conferința de pe 8 noiembrie, actualul ministru de Interne a recunoscut că „polițistul român din teren este și prost plătit și neechipat”.

Cătălin Predoiu a făcut apel la premierul Marcel Ciolacu și la Parlament să aloce banii necesari Poliției. Argumentul său: „Nici măcar în vreme de restriște bugetară, ordinea și siguranța publică nu pot fi puse deoparte, pentru că este vorba despre cetățean în mod direct.”

Pregătirea agenților de poliție, din ce în ce mai scurtă. A ofițerilor, pătată de acuzații de hoții academice

Pregătirea universitară a viitorilor polițiști se face la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București, singura de acest fel din țară.

De două săptămâni, sindicatul Polițiștilor Europol postează pe contul de Facebook mesaje și imagini primite de la studenții Academiei, în care aceștia se plâng că, după ce au mâncat la cantina școlii, s-au îmbolnăvit.

Conducerea Academiei a anunțat că a igienizat toate spațiile și că monitorizează starea de sănătate a studenților.

Viitori ofițeri nu au voie să vorbească public despre probleme, însă pe 16 noiembrie, câțiva dintre ei ne-au spus discret că unora li s-a făcut rău după ce au mâncat ciorbă.

Președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, povestește că în campusul facultăților Ministerului Afacerilor Interne sunt și alte probleme.

Unii studenți se plâng că este frig și că plouă prin tavane, în camere, pe holuri și în băi.

„Condițiile sunt execrabile, iar singura lor problemă (n.r. a conducerii academiei) a fost să-i amenințe pe studenți ca nu cumva aceste imagini să ajungă în spațiul public, pentru că sigur au mijloacele necesare să-i identifice și se vor ocupa de ei” - descrie Andreica atmosfera din interiorul Academiei.

Academia de Poliție a precizat într-un comunicat că inundația dintr-un cămin studențesc din seara de 17 noiembrie a fost din vina constructorului care s-a ocupat de lucrări.

Sunt doar ultimele probleme grave de la Academia de Poliție - vorbim despre cele care au devenit publice.

Încă de acum cinci ani, Academia Ministerului de Interne este „ciuruită” de scandaluri de plagiat, soldate cu desființarea celor două școli doctorale de aici, în 2021, prin hotărâri de guvern.

Asta după ce, în 2019, jurnalista Emilia Șercan scrisese că inclusiv rectorul de atunci al Academiei, Adrian Iacob, plagiase în teza sa de doctorat.

Dezvăluirile i-au împins pe Adrian Iacob și pe prorectorul de la momentul dezvăluirilor, Petrică Mihail Marcoci, să-l determine pe un subordonat polițist să o amenințe pe jurnalistă cu moartea.

După trei ani de judecată, în iulie 2022, cea mai înaltă instanță din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție, i-a condamnat definitiv pe fostul rector al Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Adrian Iacob, şi pe fostul prorector, Petrică Mihail Marcoci, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj.

În 2021, Ministerul de Interne a decis, pe lângă desființarea școlilor doctorale, și reorganizarea Academiei de Poliție.

Dar deciziile nu au adus liniștea.

Liderul Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica, susține că Lucian Bode, cel care a ocupat funcția de ministru de Interne din decembrie 2020 până în iunie anul acesta, și-a numit în mandatul său prieteni sau cunoscuți la conducerea Academiei:

„Colegul de bancă al domnului Bode (...) a fost cel care a stabilit verdicte de neplagiat pentru toate cele câteva zeci de plagiate constatate de CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), dar dumnealui, împreună cu comisia pe care o conducea, a stabilit că nu sunt plagiate. (...) A ajuns să fie împuternicit rector la Academia de Poliție” acuză liderul sindical al polițiștilor.

Este vorba despre Marius Florin Mihăilă, care a fost schimbat din funcția de rector al Academiei de Poliție, în iunie 2020, după dezvăluirile presei.

„Asta nu l-a oprit pe domnul Bode ca, după ce a venit (ministru - n.r.), să-l numească director de cabinet, adică a fost o validare oficială a faptului că este mâna lui dreaptă”, mai spune Cosmin Andreica.

Europa Liberă le-a cerut puncte de vedere atât lui Lucian Bode, cât și chestorului Marius Florin Mihăilă. Niciunul nu a răspuns. Am întrebat și Academia de Poliție ce pregătire l-a calificat pe chestorul Mihăilă să ocupe funcțiile de la universitate. Tăcere deocamdată.

Cosmin Andreica povestește și cum a ajuns să fie numit, în septembrie 2021, ultimul rector al Academiei de Poliție, colonelul SRI Claudiu Chindriș.

„Un comandant de la SRI, apropiat al domnului Bode (n.r. Lucian Bode, fost ministru al Afacerilor Interne), prin cercul său relațional, care și-a facilitat, și-a modificat condițiile de concurs prin Senatul Universității, ca să candideze singur. Și într-un final, a ajuns să candideze singur. Și a și luat concursul. Surprinzător!”, ironizează liderul sindical situația.

Claudiu Chindriș a refuzat să vorbească cu Europa Liberă.

Din 8 noiembrie, colonelul SRI nu mai este comandant al Academiei. Ministrul de Interne nu a făcut publică decizia plecării comandantului din funcție, iar motivul vacantării postului de rector al Academiei de Poliție rămâne secret deocamdată.

465 de locuri au fost disponibile în anul universitar 2023-2024 la Academia de Poliție.

Cei mai mulți tineri care intră în Poliție sunt însă agenții.

Ei sunt absolvenți de liceu care ajung polițiști după doar zece luni de pregătire - cinci de teorie și cinci de practică, în trei școli de agenți (Cluj-Napoca, Câmpina și Slatina) care funcționează ca niște postliceale.

Până în 2017, durata pregătirii la școlile de agenți era de doi ani. Ea a fost redusă din cauza crizei de polițiști. Astfel, școlile de agenți au putut organiza două sesiuni de admitere pe an.

La cea mai mare dintre ele, școala de agenți de poliție de la Câmpina, județul Prahova, concurența a scăzut în ultimii șapte ani de la zece la sub un candidat pe loc, la sesiunea din aprilie 2023. Interesul a mai crescut acum, când la examenul din luna decembrie vor fi patru candidați pe loc, povestește comandatul Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr", chestorul Vasile Tache.

Veniturile (salarii+sporuri) mici, de aproximativ 3.500 de lei, pentru polițiștii debutanți, diversitatea locurilor de muncă pentru tineri, munca grea de polițist care trebuie să aplice „o mie” de legi și decizii au dus la scăderea interesului pentru această meserie.

Criza de personal din sistem se simte și la școala de agenți de la Câmpina. Sunt doar 90 de cadre didactice din 150 - câte ar trebui, așa că șefii instituției au găsit o metodă inedită de predare: „la TV”, cum o numește una dintre eleve, Mirabela Solomon. Înseamnă că profesorul predă online, din biroul său, elevilor din mai multe clase, în același timp.

Comandantul școlii, chestorul Vasile Tache, se scuză: „Din păcate, au fost și momente în care numărul insuficient de profesori nu a permis să avem profesorul și clasa, dar, să ne înțelegem, nu discutăm de ore de sport, de ore de pregătire în domeniul polițienesc, de trageri. Vorbim de ore de Drept Contravențional”.

Pregătirea scurtă și deficitară a viitorilor agenți de poliție îi face victime sigure odată ce ajung să fie angajați, crede liderul sindicatului Europol.

„Curricula nu este adaptată la niște nevoi pe care le regăsim în teren. Faptul că ei nu au cunoștințele minimale foarte bine sedimentate și faptul că ei doar bifează prezența în școală și cam atât ne pun în fața faptului împlinit, în sensul în care ei sunt «carne de tun» atunci când ies pe teren”, spune reprezentantul polițiștilor.

Comandantul Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr", chestorul Vasile Tache, susține însă că acum condițiile de cazare și pregătire pentru elevi sunt mai bune. Elevii fac trageri în cele două poligoane din campus, iar de curând, școala are și o sală nouă de sport.

„Atunci când am venit eu, în urmă cu 7 ani, aveam apă caldă și căldură cu program și trebuia să-ți mai aduci o pilotă de acasă. (...) Printr-un proiect îndrăzneț, am ajuns la momentul acesta, în care apa caldă și căldura nu mai sunt un «wow»“, povestește chestorul Vasile Tache.

Poliția are un deficit „istoric” de oameni

Sindicatul Europol califică deficitul de personal din Poliție ca fiind unul istoric - 30%. Structura responsabilă de Ordine Publică suferă și ea de deficit de polițiști, continuă Andreica. Față de acum 20 de ani, numărul de polițiști dintr-o secție care patrulează pe străzi a scăzut de cinci ori, de la 30 la 6.

În total, din sistem ar lipsi între 18 mii și 20 de mii de oameni, spune liderul sindical Cosmin Andreica.

Într-un răspuns trimis Europei Libere, în luna aprilie 2023, Ministerul Afacerilor Interne spunea că deficitul de personal din Poliție era la acel moment de 17%.

Pe 8 noiembrie 2023, atunci când a prezentat planul de reorganizare a Inspectoratului Județean de Poliție Constanța, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea că datele privind numărul polițiștilor care lipsesc din județ sunt informații clasificate, dar, completa demnitarul, „în orice caz, deficitul e în jur de 23%”.

Neoficial, în România sunt acum aproximativ 45 de mii de polițiști și ar trebui să fie 65.000.

Pe 3 noiembrie, Europa Liberă a întrebat, printre altele, Poliția Română câte persoane are angajate și care este deficitul de personal.

Tot atunci, i-am solicitat șefului Poliției Române, chestorului principal Benone–Marian Matei un interviu pe tema problemelor instituției.

Nu am primit răspunsuri.

Deficitul uriaș de angajați este însă cert și vine și ca urmare a pensionărilor în masă din ultimii ani. În luna aprilie 2023, la solicitarea Europei Libere, Ministerul Afacerilor Interne preciza că din structurile sale s-au pensionat, din 2019 până în primăvara acestui an, aproape 26.000 de oameni.

Este vorba despre pensionări din Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Președintele sindicatului Europol, Cosmin Andreica, spune că oamenii nu s-au pensionat pentru bani, ci mai ales din cauza condițiilor grele de lucru, politizării sistemului și a abuzurilor.

Reprezentantul polițiștilor afirmă că a cerut de la Casa de Pensii date privind situația pensionarilor care au lucrat în sistem și așa a aflat că peste 72% dintre foștii angajați ai Ministerului de Interne aveau anul trecut „o pensie de sub 3.280 lei”.

Admite însă că 1% dintre foștii angajați ai Ministerului de Interne au pensii de până la 20 de mii de lei. Explicația?

„Nimeni nu a intervenit punctual pentru a opri acele excese, pentru că nu deranjează pe nimeni că un polițist are pensie de 3.500 de lei sau 4.000 de lei. Deranjează în momentul în care auzi că ai un polițist care are pensie de 15-20.000 de lei și asta pentru că a fost inteligent timp de câteva luni de zile și a ocupat o anumită funcție și astfel și-a mărit baza de calcul. Deci regula propriu-zisă a fost alterată tocmai de șmecherii. Și sunt șmecherii politice, că nu puteai să-ți permiți altfel”, descrie situația Cosmin Andreica.

Vârsta minimă de pensionare pentru foștii angajați ai Ministerului de Interne a fost scăzută și ea de politicieni de la 53 de ani, la 50 de ani și opt luni. Oricum, cei mai mulți pleacă din sistem imediat ce împlinesc vârsta minimă necesară.

Comandantul Școlii de Agenți de Poliție din Câmpina, chestorul Vasile Tache, spune că, la 55 de ani, el este o excepție printre șefii care mai lucrează.

„Cu siguranță, la nivelul unor funcții importante de conducere la momentul ăsta, am ajuns cel mai în vârstă.”

Cosmin Andreica avertizează că cele mai importante structuri ale Poliției sunt pur și simplu decimate de lipsa de personal, în frunte cu cea responsabilă de combaterea traficului de droguri.

„Noi, în momentul de față, vorbim despre combaterea traficului de droguri cu aproximativ 250 de polițiști antidrog la nivel național, care lucrează de luni până vineri, de la ora 8:00 la 16:00, ca nu cumva instituția să le plătească ore de noapte sau ore de sâmbătă, duminică, sărbători legale. Deci noi, practic, mai avem puțin și îi rugăm pe traficanți sau pe consumatori, pe marii dealeri de droguri să nu desfășoare activități infracționale după ora 16:00, că «noi nu suntem»”, dezvăluie reprezentantul polițiștilor.

L-am întrebat pe liderul Sindicatului Europol cum de reușește totuși Poliția Națională să facă razii și noaptea, după cum anunță frecvent instituția.

Explicația sa este că polițiștii sunt chemați din timpul liber, iar ulterior sunt recompensați cu perioade de repaus din programul obișnuit.

Dar, subliniază Cosmin Andreica, socotelile polițiștilor diferă de cele ale șefilor care le pontează munca.

„Sunt enorm de multe ore (n.r. de recuperat) și aici vorbim despre structura de combatere a crimei organizate, vorbim despre structura de operațiuni speciale. Sunt colegi care dorm în mașini cu zilele, iar în momentul în care vin dintr-o misiune de 14 zile, li se spune că le iau în considerare 30 de ore, pentru că instituția, efectiv, i-a folosit 30 de ore. Dar cum rămâne cu timpul de așteptare, perioada în care tu ai efectuat pânda, filajul și așa mai departe?! Adică sunt o serie de inadvertențe care evident că i-au împins pe profesioniști spre pensie, pe foarte mulți dintre ei”, descrie situația președintele Europol.

Deficitul de personal reiese și din declarațiile ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, de pe 8 noiembrie, când avertiza că „norma de competență a polițistului de proximitate este de un polițist la cinci mii de persoane și a fost stabilită în urmă cu 10 ani și niciodată revizuită”.

Ministrul Afacerilor Interne mai spunea că polițiștii, și așa puțini și aglomerați, sunt obligați să lucreze și după legi vechi: „Legea de organizare a ministerului (n.r. Ministerului Afacerilor Interne) datează din 2007, legi care organizează activități importante cum este, de exemplu, legea de combatere a drogurilor, datează din 2001”, exemplifica ministrul Predoiu.

Președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, mai atrage atenția asupra altor două probleme care copleșesc de-a binelea polițiștii: înmulțirea dosarelor pe care trebuie să le rezolve un polițist și obligația de a respecta nu mai puțin de o mie de legi, ordonanțe și hotărâri ale autorităților centrele și locale.

„Un polițist are 500 de dosare penale în lucru. Nu este o cifră exagerată, este o cifră reală, dacă ne raportăm, de exemplu, la polițiștii din cadrul Structurii de Investigații Criminale de la Secția 7 Poliție din București, unde media este de 1000 de dosare pe om, pe an. La 1000 de dosare în lucru, nu ai timp să pui mâna nici pe coperțile dosarelor”, explică Andreica.

„Vorbim despre o prostituție profesională, în adevăratul sens al cuvântului. Adică începi să te acoperi cu hârtii, pentru că tu, ca polițist, din start ești vulnerabil. Când ajungi la structura de investigații criminale pe un salariu mediu de 3.500 lei, cu sute de dosare în fișet, din start, din primul moment, ești vulnerabil și practic, încalci legea, încalci termenele, nu mai poți să desfășori acte de urmărire penală, nu poți să realizezi planul stabilit de către procuror, care are în supraveghere dosarul penal”, descrie sindicalistul vulnerabilitățile din sistem.

Peste toate, cele o mie de legi, ordonanțe și reguli pe care le aplică Poliția sunt imposibil de ținut minte, reclamă Andreica.

Dotările Poliției, de la lipsa wc-urilor, a apei potabile în secții și puști defecte la achiziții anchetate de Parchetul European

1.300 de secții de poliție, mai ales din sate, nu au toalete decente și nici apă, spune Cosmin Andreica.

Un exemplu este în localitatea Vărăști din județul Giurgiu, unde, pe 16 noiembrie, când Europa Liberă a fost la secția de poliție, angajații de aici încă nu aveau un loc pentru necesitățile fiziologice.

Fostul WC din curtea secției nu mai poate fi folosit. E o cutie din patru scânduri scorojite, pe jumătate răsturnată.

Secția de Poliție este o casă renovată în acest an, de primărie.

„Am renovat total, interiorul, exteriorul, tot. Fosă avem, este luată, decât că trebuie să o băgăm în pământ. Adică să luăm un buldoexcavator, să săpăm, s-o băgăm. E vorba de câteva zile, săptămâna viitoare”, declara, pe 16 noiembrie, viceprimarul din localitatea giurgiuveană, Bogdan Conu.

La nici o sută de kilometri distanță, în satul Toporu, tot din județul Giurgiu, polițiștii au scăpat deja de chin.

Tot primăria le-a amenajat o secție de poliție într-o casă de lângă vechiul sediu al Inspectoratului Județean de Poliție.

În vechea clădire, polițiștii au îndurat până acum câteva luni și WC–ul mizer de afară și ploaia scursă prin găurile acoperișului.

Un polițist din nordul țării spune pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului: „La secția la care am lucrat înainte, nu aveam toaletă deloc. Ne rugam să ne lase la primărie sau la benzinărie să ne facem nevoile.”

Iar alții povestesc, tot sub protecția anonimatului, că a-i lăsa pe polițiști la mila primarilor aleși politic nu este corect și etic.

Sunt funcționari publici și nu ar trebui să ajungă să depindă de bunăvoința niciunui om politic.

Președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, spune că a-i umili într-un asemenea hal pe polițiști nu poate să rămână fără efecte la nivel psihologic și profesional.

„În momentul în care ai un angajat pe care îl pui să-și satisfacă nevoile fiziologice în spatele locului său de muncă, în spatele clădirii, pe clădire sau pe vișinul din curte, cred că acolo se demonstrează respectul instituției și este o percepție subliminală pe care o resimte polițistul cu privire la respectul pe care, la rândul său, ar trebui să-l acorde altora”, pune degetul pe rană reprezentantul polițiștilor.

Dar lipsurile de care sunt responsabili șefii inspectoratelor județene și mai sus, comandanții Poliției Naționale și ministrul Afacerilor Interne, sunt multe.

Un alt polițist tot din nordul țării spune pentru Europa Liberă că unii dintre colegii săi au adus de acasă hârtie și imprimantă.

Altul povestește că nu are cum și când să facă pregătirea fizică: „Noi avem program sportiv marțea, miercurea și vinerea, între 14:00-16:00. Unii șefi de secție se uită foarte urât când spui că vrei să te duci la sport. Ei vor să stai să-ți faci treaba și să nu te duci la sport în timpul programului, deși pregătirea fizică e obligatorie prin fișa de post. Ajungem ca pregătirea noastră sportivă să se limiteze la un meci de fotbal”.

Și la București sunt polițiști care încă suferă din cauza condițiilor de lucru din unele secții. Sediul Poliției Capitalei, clădire istorică, din 1935, este în renovare de 11 ani.

Acum, buldozerele dărâmă unul dintre corpurile clădirilor care compun ansamblul de construcții vechi. Europa Liberă a întrebat Direcția Generală a Poliției Capitalei în ce stadiu este șantierul și cine se ocupă de lucrări - nu am primit nicio informație până în acest moment.

Un alt exemplu de lipsuri grave în Poliție apare într-un document oficial.

Procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție, Marius Iacob, a cercetat plângerile mai multor rude ale celor doi bărbați din Onești, Bacău, înjunghiați mortal de Gheorghe Moroșan, pe 1 martie 2021.

Rudele au susținut că mai mulți polițiști din Onești, Băcău și chiar de la București, în frunte cu inspectorul general al Poliției Române, sunt vinovați de eșecul misiunii de a-i salva pe cei doi bărbați uciși.

Procurorul Marius Iacob a clasat dosarul în mai 2023, dar a constatat că regulile în asemenea intervenții nu sunt clare.

Europa Liberă a scris despre cazul de la Onești, în 2021.

Procurorul Marius Iacob a notat în ordonanța de clasare referitor la felul în care puteau interveni polițiștii aflați în apropierea balconului din care criminalul amenința în gura mare că le va lua viața ostaticilor, dacă va simți că polițiștii se apropie de el:

„A doua modalitate de intervenție (posibilitatea intervenției trupelor speciale din cadrul SAS (n.r. Serviciul pentru Acțiuni Speciale) Bacău - prin coborârea de pe bloc, pe balcon, prin rapel, intervenția prin utilizarea armei de foc cu lunetă aflată în dotarea trupelor SAS Bacău și intervenția în forță prin spargerea ușii de acces cu ajutorul dispozitivului de spargere – berbec, aflat în dotarea SAS Bacău) - nu putea fi realizată întrucât polițiștii SAS nu aveau nici pregătirea și nici materialele necesare pentru această activitate. S-a renunțat și la a treia modalitate de intervenție, întrucât pușca aflată în dotarea SAS nu era conformă, iar deținătorul de fapt al acesteia nu avea atestat de trăgător.”

În lipsa unor dotări minimale pentru situații de urgență de genul celei de la Onești, Poliția Națională a făcut totuși câteva achiziții importante. În 2020, a cumpărat 25.000 de pistoale noi, Beretta, care au înlocuit pistoalele Carpați, din vremea comunismului.

În 2021, a cumpărat și, între timp a și plătit, 300 de mașini BMW pentru Poliția Rutieră. A plătit însă mașinile din bani de la bugetul național, deși Uniunea Europeană poate susține o mare parte din investiție.

Achiziția este anchetată de Parchetul European și de Direcția Națională Anticorupție.

De ce nu mai are polițistul din stradă autoritate în fața scandalagiilor din trafic sau alte spații publice

Ideea acestui material a plecat inclusiv de la constatarea că polițiștii par să aibă o capacitate din ce în ce mai mică de a preveni ilegalitățile inclusiv în trafic și în alte locuri publice. Dar și evaziunea fiscală și traficul de droguri, după cum recunosc chiar miniștrii responsabili de aceste domenii. Polițiștii puțini reprezintă doar o cauză. O alta este lipsa unei viziuni, a unor planuri clare de acțiune, întinse pe ani întregi, cu obiective clare și metode.

„Nu există nici măcar un plan de dezvoltare pentru 5-6 ani. Nu există o viziune. Pare că nu avem nici șefi, nici plan” - spune, sub protecția anonimatului, un ofițer superior din Poliție pentru Europa Liberă.

Polițiștii care au vorbit sub protecția anonimatului explică reducerea autorității insituției și prin anularea de către legiuitori, în urma unei decizii a Curții Constituționale, la începutul anilor 2000, a unui instrument juridic care îi făcea pe contravenienți să fie mai atenți - închisoarea contravențională.

Era vorba despre posibilitatea polițistului de a aresta un scandalagiu, cu acordul judecătorului, între 15 și 30 de zile.

„Acum, interlopii au învățat cum să înjure polițiștii până la limita ultrajului - care este infracțiune. Și te înjură de toți sfinții și tu nu poți decât să-i dai o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Îți aruncă banii în față și apoi te și face albie de porci", povestește un agent de Poliție dintr-un sat din Moldova despre interacțiunea cu un cetățean amendat.

Un ofițer superior de Poliție explică ce se întâmplă mai departe în astfel de cazuri: „Dacă n-au venituri la vedere, degeaba le dai amenzi", spune comisarul, care nu dorește să îi fie dezvăluit numele. Și continuă: „Înainte, amenda neplătită se transforma în închisoare. Acum, ea se transformă în muncă în folosul comunității, numai că aici sunt alte două probleme: munca, constituțional vorbind, nu prea poate fi obligatorie, iar apoi, primarii nu prea acceptă alți oameni la muncă în folosul comunității, că zic că asta i-ar lasă fără voturi. Și oricum, la muncă în folosul comunității, au destui beneficiari de ajutor social", descrie ofițerul situația.

Fără respectarea meritocrației și cu o Poliție politizată, angajații sunt deznădăjduiți

Președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, mai spune că presiunile de toate felurile, inclusiv pe dosare, și abuzurile în Poliție sunt atât de multe încât „nu ne ajunge efectiv timpul fizic, nouă, celor care suntem la sindicat, care desfășurăm full-time job de sindicat, să scriem despre toate care ni se prezintă de către colegii noștri”.

Andreica susține că e un abuz inclusiv obiceiul miniștrilor Afacerilor de Interne de a numi șefi în Poliție prin împuterniciri și desemnări, deși astfel de posturi ar trebui să fie ocupate prin concurs.

Inclusiv actualul ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a împuternicit noi șefi, pe 8 noiembrie 2023. Printre aceștia, noul șef al Direcției Generale Anticorupție, Ciprian Ovidiu Antohe, și un nou director la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, Bogdan Șerban.

În acest moment, aproximativ jumătate din cele 61 de funcții de conducere din structurile centrale ale Poliției Naționale sunt ocupate fie de împuterniciți, fie sunt libere.

Liderul sindical Cosmin Andreica spune că metoda împuternicirii este pentru orice ministru numit politic „un instrument flexibil, care îi permite oricând vrea să numească sau să revoce din funcție pe cineva.”

Președintele Europol crede că starea în care se află Poliția Națională este atât de proastă încât Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, ar trebui să intervină.

Până la o asemenea eventuală reacție, ministrul Afacerilor Interne promite că va reforma Poliția după un proiect pilot, cel de transformare a Inspectoratului Județean de Poliție Constanța.

Pe 8 noiembrie 2023, ministrul Predoiu declara că planul său „nu este un simplu exercițiu administrativ sau politic sau de imagine” și cerea Guvernului, prim–ministrului și Parlamentului „să înțeleagă că, fie în vremuri de restriște bugetară, fie în vreme de belșug bugetar, ordinea și siguranța publică nu pot fi puse deoparte pentru că este vorba despre cetățean în mod direct”.

În conferința de presă, ministrul admitea că „polițistul român, și vorbim de cel de la bază, din teren, este și prost plătit și neechipat”. Dar în același timp, ministrul, de profesie avocat, le cerea polițiștilor să-și facă datoria ca la carte:

„N-am fost niciodată și nu o să fiu niciodată de acord că nu trebuie să-mi fac meseria cu totală dedicare până când acea dotare și salarizare vine unde trebuie”, spunea Cătălin Predoiu.

Tot ministrul Afacerilor Interne a spus că în străinătate, printre oficialii din domeniul siguranței publice, polițiștii români au o imagine foarte bună pentru că muncesc mult și sunt profesioniști. Iar asta se vede și în gradul de siguranță din România, mai spunea Cătălin Predoiu.

„Oamenii de afaceri români nu plătesc trei rânduri de gărzi, 24 din 24, ca să fie protejați, așa cum o fac alții din alte țări europene. Și asta mi-a spus-o șeful Camerei de Comerț direct”, explica ministrul de Interne.

De partea cealaltă, președintele Sindicatului Europol, nu-și ascunde scepticismul.

„În realitate, nu ai cum să schimbi ceva cu aceiași oameni, adică aceiași oameni din cauza cărora în ultimii opt, zece ani de zile a fost pierdută lupta cu criminalitatea, așa cum ne spunea domnul Predoiu, sunt aceiași oameni care, acum, lucrează la noul proiect de eficientizare a structurii.

Mă refer la secretari de stat, la șefii care au condus până acum și care au luat decizii în ultimii opt-zece ani de zile.”

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, șeful Poliției Naționale, chestorul principal Benone Marian Matei, și fostul rector al Academiei de Poliție, colonelul SRI Claudiu Chindriș, au refuzat să ne acorde interviurile solicitate pentru realizarea acestui material.

Nici șeful Poliției Capitalei, chestorul de poliție Bogdan Berechet, nu a dorit să ne răspundă la întrebări și nici nu a acceptat solicitarea Europei Libere de a-i permite adjunctului său, Radu Gavriș, să ne acorde un interviu.

Materialul video atașat acestui text conține filmări și/sau interviuri realizate la Școala de Agenți de Poliție din Câmpina, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, Sindicatul Europol, secțiile de Poliție din Vărăști și Toporu, județul Giurgiu, Primăria Vărăști, Poliția Capitalei.