„Astăzi nu se votează procesul de extindere al Spațiului Schengen”, a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în dimineața de marți. El a mers la Bruxelles pentru întâlnirea Consiliului Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne(JAI).
Predoiu a menționat că se va discuta doar barometrul Schengen, care măsoară progresul țărilor membre.
El a adăugat că rezultatul evaluării Bulgariei este pozitiv, așa că va urma un dialog între Bulgaria și Olanda, precum și în Olanda, între Parlament și Guvern.
Poziția Austriei privind România rămâne însă, deocamdata, neschimbată, deși semnale pozitive că, anul viitor, discuțiile s-ar putea debloca, există.
Este posibil ca austriecii să rămână blocați pe linia aceasta de respingere a României până la următoarele alegeri, care vor avea loc în toamna lui 2024. Ipoteza este susținută și de fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu.
„Se fac tot felul de speculații. Este prematur să fac speculații. Orice speculație ar dăuna discuțiilor. Acum, au loc discuții intense și sunt foarte bune. Există foarte multe interese economice la mijloc”, a declarat ministrul român de Interne.
Ministrul austriac de Interne și-a menținut poziția, în declarațiile făcute la intrarea în consiliu.
„Spațiul Schengen trebuie să devină mai bun, nu mai mare”, a spus înaintea Consiliului JAI Gerhard Karner. El a pus accent pe nevoia de a extinde controalele la granița externă, pentru a securiza spațiul Schengen.
Karner ar fi în favoarea fluidizării controalelor de la graniță, însă ar fi nevoie ca, înainte, „granițele externe să devină tehnic și legal mai bune”.
Discuțiile de marți par, însă, să fi decurs mai bine decât cele precedente.
„Am simțit disponibilitate în camera [de negocieri, n.r.]. Încă este speranță că vom ajunge la o decizie pozitivă curând”, a declarat Yolva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne.
Consiliul a discutat noul barometru Schengen, care a avut rezultate bune pentru România și Bulgaria. Ambele țări respectă toate criteriile pentru a deveni membre ale Spațiului Schengen, a adăugat Johansson.
Există și o veste mai bună. Atât Comisarul cât și reprezentantul președinției spaniole a Consiliului European spun că ar mai fi timp pentru o decizie pozitivă anul acesta.
Mai există două posibilități pentru un vot în 2023, în cadrul reuniunii ambasadorilor din statele UE sau într-un consiliu extraordinar JAI. Potrivit surselor Radio România Actualități, Olanda și-ar fi domolit opoziția față de aderarea Bulgariei.
Ministrul de interne al Bulgariei a intrat cu optimism în ședința de marți.
Pe coridoarele Consiliului European se vehiculează ipoteza aderării României și Bulgariei la Schengen în doi pași: mai întâi, spațiul aerian și, apoi, cel terestru. Ideea nu este nouă, doar că nu a fost niciodată pusă în practică.
Luni, în fața Ministerului de Externe al Austriei, un grup de parlamentari români și bulgari a protestat împotriva dreptului de veto al Austriei. Mai mulți parlamentari austrieci i-au susținut.
Dilema agendei: Nimeni nu știa ce va urma?
La cererea României, decizia Consiliului pe tema aplicării acquis-ului comunitar (colecția de drepturi și obligații comune care constituie ansamblul legislației UE și este încorporată în sistemele juridice ale statelor membre) de către Bulgaria și România a fost pusă pe ordinea de zi provizorie, dar ca punct non-legislativ, care nu este supus la vot.
Înaintea întrunirii Consiliului, nu părea deloc clar dacă și ce se va discuta despre aderarea României la Schengen: o aprobare, o amânare sau chiar posibilitatea ca subiectul să nu se discute deloc.
„Pe 4 decembrie să nu știi încă în ce parte va înclina balanța pentru România pe 5 decembrie, la un an după veto-ul absolut nejustificat al Austriei - asta nu înseamnă decât că ori nu ți-ai făcut treaba, ori te lași dus cu preșul, ori nu te interesează ce se întâmplă”, scria pe 4 decembrie europarlamentarul Vlad Gheorghe.
Un impas frustrant
În decembrie 2022, la Consiliul JAI, Austria s-a opus aderării României, iar Olanda - Bulgariei. Printre motivele invocate ulterior de ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, ar fi că „avem un sistem care nu funcționează” și că acest refuz al aderării României ar fi în încercarea de a îmbunătăți zona de circulație liberă.
Motivele invocate de austrieci nu au însă fundament, deoarece misiunile desfășurate de CE în octombrie 2022 au arătat că ambele țări îndeplinesc condițiile încă din 2011.
În septembrie 2023, cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat însă și a apărat poziția țării sale, spunând că frontierele externe trebuie apărate. Exemplul cu care a decis să-și ilustreze argumentul, însă, făcea referire la Italia, nu la România sau Bulgaria.
Austria a rămas încrâncenată chiar și după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a cerut în discursul său anual despre starea Uniunii, să se permită intrarea României și a Bulgariei în Schengen.
Aderarea României la spațiul european de liberă circulație până la finalul anului este susținută politic de toate celelalte capitale europene, mai puțin Viena. Opoziția Olandei față de Bulgaria rămâne și ea, dar e mai puțin vehementă.
Demersul României și Bulgariei este susținut și de Parlamentul European și Comisia Europeană.
Spania, care e în a doua jumătate a anului 2023 la președinția rotativă a Consiliului UE, a inclus aderarea României și Bulgariei la Schengen în programul său oficial.
Iar Germania a început în noiembrie să întărească apelul către celelalte state membre să accepte aderarea României și Bulgariei, potrivit Euractiv.
Principalele momente spre aderarea României la Schengen
- Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
- Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
- Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
- Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
- 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
- Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
- Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
- Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
- Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
- Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
- Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
- Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
- Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
- Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
- Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
- Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
- Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
- August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
- Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
- Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
- Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
- Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
- Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
- Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
- Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
- Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
- Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
- Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
(Sursa: Ministerul de Interne)
„Cred că, în momentul de față, Uniunea Europeană suferă de multiple momente în care coeziunea este afectată de diferiți cai nărăvași din capitale și, deși este un drept politic al fiecărei capitale în parte de a se manifesta periodic la blocaj, tot așa ar trebui să se înțeleagă că nici România și Bulgaria - în contextul în care au dreptate conform tratatelor și conform evaluatorului, care este Comisia Europeană - nu pot fi ținute la nesfârșit în afara Schengen, pentru că îndeplinim criteriile cu pricina”, a explicat pentru Europa Liberă specialistul în comunicare politică Radu Magdin.
Ce este Spațiul Schengen?
Spatiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă, la care controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Se estimează că europenii fac anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Spațiul Schengen a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Pe 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.
Drumul României spre Schengen (2015-2023)
Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie.
Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria.
România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
