Această decizie vine în urma respectării pașilor procedurali prevăzuți de Convenția de la Espoo și Acordul bilateral dintre guvernele României și Ucrainei, semnat la 18 noiembrie 2022, se menționează în comunicatul Ministrului Mediului.
La ultima reuniune a Convenției de la Espoo, de pe 14-15 decembrie, delegația ucraineană a declarat că a luat toate măsurile necesare pentru încetarea proiectului inițial, considerat neconconform.
Autoritățile ucrainene au emis o autorizație privind protecția mediului pentru proiectul Bâstroe, cu condiția inițierii unui program de monitorizare a speciilor de interes din Delta Dunării, cum ar fi sturionii, dar și a ecosistemelor protejate, înainte de începerea oricăror lucrări.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a salutat decizia: „Marele pas înainte în ceea ce privește problema Bâstroe este că Ucraina a înțeles nu doar că trebuie să respecte toate obligațiile europene pentru un astfel de proiect, ci și că poate să facă asta. Mulțumesc omologului meu ucrainean Ruslan Strilets pentru asumarea și implementarea normelor ce garantează protejarea Deltei Dunării. Continuăm dialogul pentru a sprijini Ucraina, respectând interesele strategice ale României și normele europene de mediu.”
Și ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strilets, a anunțat acordul dintre părți, pe pagina sa de Facebook.
„Ne-am făcut temele şi am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerinţele Convenţiei. La urma urmei, Ucraina ţine la relaţiile de bună vecinătate şi la respectarea dreptului internaţional. Suntem dispuşi şi capabili să găsim un teren comun şi să corectăm greşelile trecutului”, a scris ministrul pe Facebook.
Ruslan Strilets a numit Canalul Bâstroe, o dispută de 20 de ani cu România, încheiată de la ultima reuniune a părților la Convenția Espoo.
În 2022, România și Ucraina au semnat un acord prin care navele fluviale să poată tranzita Canalul Bâstroe. Acordul permitea navigarea pe un șenal cu o adâncime de maximum trei metri.
În februarie 2023, ucrainenii au anunțat că au început lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe, pentru ca nave de capacitate mai mare să poată poată ajunge din Ucraina, la Marea Neagră. După dragare, șenalul navigabil urma să aibă o adâncime de 6.5m.
Autoritățile române au solicitat oprirea imediată a lucrărilor care puneam în pericol biosfera Deltei Dunării.
„Există niște tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării”,declara, în februarie 2023, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Măsurători făcute de ambele părți, română și ucraineană, au scos la iveală că, întradevăr, adâncimea șenalului navigabil pe Bâstroe a fost modificată și a ajuns, în unele locuri, și la 7 m, după cum a relatat gandul.ro.
Disputa a început în 2004
Sensibilitatea oficialilor români față de Canalul Bâstroe provine din trecut, din relația dintre România și Ucraina legată de proiectul de transformare a acestui canal într-unul de transport pentru navale maritime. Acest lucru va duce la dispariția unei bune părți a Deltei Dunării. Ucraina a început în 2004 să execute lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe.
Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe Braţul Bâstroe, aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei, crearea unui dig de protecție a gurii Canalul Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe Brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina.
În 2006, proiectul a fost oprit în urma intervenția forurilor internaționale care au recunoscut că lucrările începute de Ucraina vor afecta iremediabil mediul înconjurător, respectiv Delta Dunării.
Spre exemplu, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecţia apelor Dunării, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile referitoare la protecția zonelor umede.
