România ar fi trebuit să aibă deja spitale regionale de urgență în trei dintre cele mai importante orașe ale sale: Iași, Cluj-Napoca și Craiova.
Până luni, 22 ianuarie 2024, în niciunul dintre aceste orașe nu începuse construcția, deși în 2023 primele licitații au fost atribuite.
Proiectele s-au împotmolit în birocrație, în ciuda promisiunilor că măcar unul dintre ele, cel de la Iași, va începe în 2023.
Cu toate acestea, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, susține că „ce s-a realizat cu spitalele regionale e fără precedent după 25 de ani de stagnare.”
Cum stau lucrurile în teren?
Europa Liberă vă prezintă în ce stadiu se află cele mai importante investiții din sistemul de sănătate din România: spitalele regionale de urgență, așteptate de milioane de pacienți de mai bine de două decenii.
Problema finanțării
Până la construcția efectivă a spitalelor, e nevoie de bani.
Potrivit proiectelor tehnice, autoritățile au nevoie 2 miliarde de euro pentru ca spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova să poată primi pacienți. Banii ar ajunge atât pentru construcție, cât și pentru dotări.
Deși acum câțiva ani statul român putea construi spitalele în mare parte cu bani europeni, delăsarea politicienilor și ratarea unor termene a făcut ca finanțarea să fie pierdută, după cum a scris Europa Liberă în 2022.
În prezent, datelor autorităților arată că statul român va trebui să acopere până la 90% din investiția de 2 miliarde de euro.
Puțin peste 10% ar putea fi din bani europeni. Mai exact, 220 de milioane de euro, care ar urma să vină prin intermediul Programului Operațional Sănătate 2021 - 2027, aprobat de Comisia Europeană.
Abia pe 16 ianuarie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat că proiectele celor trei spitale au fost admise pentru finanțare.
Semnarea efectivă a contractelor de finanțare este estimată pentru luna februarie, potrivit MIPE.
Până la 2 miliarde de euro – costul spitalelor – statul român trebuie să mai pună aproape 1,8 miliarde de euro.
Peste 900 de milioane de euro au fost deja împrumutați de la Banca Europeană de Investiții. Autoritățile nu ne-au putut preciza de unde vor face rost de restul de 900 de milioane de euro.
Problema licitațiilor
Pe lângă finanțare, o altă problemă pentru ridicarea acestor spitale este birocrația specifică licitațiilor publice.
În vara și toamna anului trecut, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), din subordinea Ministerului Sănătații – înființată special pentru coordonarea investițiilor în spitalele regionale – a lansat primele licitații pentru realizarea efectivă a spitalelor.
Câte o licitație pentru primul pachet de lucrări și una de supraveghere de șantier – pentru fiecare viitor spital.
Deși la cinci dintre cele șase licitații au fost desemnați și câștigătorii, semnarea contractelor cu aceștia e în stand-by.
Cele două licitații de la Iași, de pildă, au fost contestate la finalul anului trecut de firmele de pe locul doi. Una dintre contestații a fost respinsă, cealaltă este în analiză.
În ciuda întârzierilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune pentru Europa Liberă că „ce s-a realizat cu spitalele regionale e fără precedent după 25 de ani de stagnare.”
Alexandru Rafila este ministrul al Sănătății din noiembrie 2021. De atunci, în privința spitalelor regionale, s-a finalizat proiectarea spitalelor și au fost lansate licitațiile amintite.
În privința întârzierilor, ministrul invocă contestațiile de la licitațiile pentru spitalul din Iași – primul care ar trebui finalizat; anterior, Alexandru Rafila promitea că lucrările din Iași vor începe în 2023.
„Iașul era primul dintre spitale unde procedurile trebuiau să se finalizeze anul trecut. Au existat contestații care le-au întârziat”, a declarat pentru Europa Liberă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
El a subliniat că estimările sale, conform cărora lucrările vor începe în 2023, „nu au fost hazardate”. „Dacă o sa verificați, cei care contestă fac asta la foarte multe proceduri de achiziții publice.”
Anul trecut, în schimb, în aprilie, ministrul promitea că „la Iaşi, proiectul a fost finalizat şi, din toamnă, va începe construirea efectivă a spitalului regional.”
Chiar dacă licitațiile despre care vorbește ministrul Rafila nu ar fi fost contestate, lucrările nu ar fi putut începe până când nu erau semnate contractele de finanțare. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent.
„Fără semnarea contractelor cu finanțare europeană nu putem semna nici contractele de lucrări, chiar dacă avem câștigător desemnat și nu sunt contestații”, spune directorul ANDIS, George Adrian Popa.
El speră ca „în maxim două săptămâni” să fie semnate contractele de finanțare. După acest pas, George Popa crede că, măcar la unul dintre spitale, lucrările pot începe.
Dincolo de proceduri, întârzieri sau probleme de finanțare, reprezentanții pacienților avertizează că bolnavii din cele trei regiuni (Moldova, Transilvania și Oltenia) se confruntă zilnic cu probleme din cauza lipsei infrastructurii sanitare moderne.
„Așteptăm de mult aceste spitale regionale care să ofere servicii performante și să rezolve una dintre marile probleme din prezent, cea a spitalelor care nu acoperă toate specialitățile și serviciile sau nu au laboratoarele necesare. Așa ajunge pacientul să fie nevoit să meargă de la un spital la altul ca să se trateze”, spune pentru Europa Liberă Radu Gănescu, președintele Confederației Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România.
Potrivit estimărilor optimiste ale autorităților, vor mai trece cel puțin cinci ani până când spitalele gândite să ofere peste 150.000 de tratamente anual în ambulator și să trateze alte zeci de mii de pacienți în urgențe și spitalizare continuă să devină realitate.
Termenul de finalizare estimat atât de MIPE, cât și în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 este finalul anului 2028.
Situația licitațiilor pentru spitalele regionale
Spitalul Regional de Urgență Iași, valoare investiție 668 milioane de euro
- Pachetul 1 de lucrări (organizare de șantier, excavare grosieră a pământului, devierea rețelelor de utilități, amenajarea căilor temporare de acces) - câștigător desemnat în 7 noiembrie 2023, procedură contestată. Consiliul Național de Soluționare a respins contestația în 16 ianuarie 2024;
- Servicii de supraveghere a lucrărilor - câștigător desemnat în 14 decembrie 2023, procedură contestată. Contestația este în analiza CNSC.
Spitalul Regional de Urgență Cluj, valoare investiție 689 mil euro
- Pachetul 1 de lucrări – câștigător desemnat în 13 ianuarie; nu au fost depuse contestații;
- Servicii de supraveghere a lucrărilor - câștigător desemnat în 10 ianuarie 2024. Termen de depunere a contestațiilor: 10 zile.
Spitalul Regional de Urgență Craiova, valoare investiție 746 milioane de euro
- Servicii de supraveghere a lucrărilor – câștigător desemnat în 20 noiembrie 2023; nu au fost depuse contestații;
- Pachetul 1 de lucrări – în faza de evaluare a ofertelor; câștigătorul urmează să fie desemnat la mijlocul lunii februarie.
Sursă: Ministerul Sănătății / ANDIS
Contestațiile de la Iași
Spitalul regional de la Iași este cel mai avansat dintre cele trei pe care autoritățile vor să le ridice.
Contractul pentru primul pachet de lucrări de la Iași a fost câștigat în noiembrie 2023 de compania românească Ness Proiect Europe, care a licitat 5,3 milioane de euro, fără TVA.
Era vorba de „lucrări de organizare de șantier, excavare grosieră a pământului, devierea rețelelor de utilități și amenajarea căilor temporare de acces”.
Compania de pe locul doi, Danlin XXL, a contestat procedura la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și a cerut reevaluarea licitației.
Săptămâna trecută, CNSC a respins contestația. Câștigătoare a rămas Ness Proiect.
Chiar dacă Danlin va ataca în instanță decizia CNSC – cum se întâmplă adesea – contractul de lucrări cu firma câștigătoare va putea fi semnat, spune directorul ANDIS, George Popa.
Cea de-a doua licitație contestată, pentru dirigenția de șantier, a fost adjudecată inițial de asocierea formată din firmele Venturo și Kolek Musavirlik (câștigătoare a licitațiilor similare și la Cluj și Craiova), pentru 4,8 mil euro, fără TVA.
Tecnic Consulting and Engineering, compania de pe locul doi, a contestat procedura, reclamând că firma câștigătoare a oferit mult sub prețul estimat de autoritatea contractantă.
Reprezentanții firmei au reclamat că ANDIS nu le-a oferit accesul complet la oferta depusă de firma concurentă. De asemenea, au reclamat că Venturo ar fi fost descalificată, în trecut, de la proceduri de achiziție publică.
Directorul ANDIS, George Popa, spune că procedura a fost legală.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere atât de la Danlin XXL, cât și de la Tecnic Consulting Engineering. Nu am primit un răspuns.
Spre deosebire de Iași – unde au fost organizate două licitații – la Cluj-Napoca niciuna nu a fost contestată.
Una dintre proceduri a fost pentru dirigenția de șantier a viitorului spital regional, câștigată de asocierea de firme Venturo/Kolek Musavirlik, care a ofertat 5 milioane de euro, fără TVA.
A doua licitație, pentru primele lucrări efective, a fost câștigată de antreprenorul Ubitech, din România, cu 10,5 milioane de euro, fără TVA.
Tot fără contestații s-a încheiat și licitația pentru dirigenția de șantier la spitalul din Craiova, unde Venturo/Koltek Musavirlic a ofertat 5,23 milioane de euro (fără TVA).
La Craiova, o altă licitație – pentru lucrările incipiente – este în derulare.
În cazul licitațiilor de la Cluj-Napoca și Craiova, chiar dacă nu au fost contestații, contractele nu au fost semnate. Lipsește finanțarea.
Bani europeni pierduți
Spitalele regionale aveau alocate, în trecut, 141 de milioane de euro prin exercițiul european, Programul Operațional Regional 2014-2020 – care s-a încheiat oficial în decembrie 2023.
Statul român nu a folosit însă din această sumă decât 26 de milioane de euro, pentru proiectarea celor trei spitale.
În condițiile în care sunt gândite să ofere îngrijiri medicale pentru milioane de pacienți, autoritățile ar trebui nu doar să ducă proiectele la bun sfârșit, ci și să prevadă din timp resursele umane necesară, atrage atenția președintele confederației pacienților cronici, COPAC, Radu Gănescu.
„Vedem că sunt specialiști tot mai puțini, sunt spitale cu un număr insuficient de asistente, de personal în general. Până la urmă aceste spitale vor trebui să se facă, sunt și bani europeni la mijloc”.
„Când?”, e marea întrebare pe care și-o pune reprezentantul pacienților.
