Pe 29 ianuarie 2024, se împlinesc trei ani de la incendiul din Pavilionul 5, Terapie Intensivă, a Institutului „Matei Balș” din București. Este unul dintre cele mai mari și moderne spitale din România.

Pavilionul în care se agățau de viață bolnavi de Covid, prin măștile lor de oxigen, era insuficient încălzit. O aerotermă adusă de acasă a luat foc. Aerul suprasaturat de oxigen a întețit flacările.

Moartea a triumfat instant.

Spitalul Matei Balș nu a fost nici primul, nici ultimul în care pacienții au murit arși de vii în timpul pandemiei. Iar riscul spitalizării în România nu a apărut odată cu Covid19 și nici nu s-a sfârșit. Amintiți-vă bebelușii de la Maternitatea Giulești (2010) și victimele de la Colectiv (2015).

Care este situația la începutul lui 2024, an cu patru rânduri de alegeri?

Moartea domnului Cișmașu

Când, în dimineața zilei de 29 ianuarie 2021, în plină pandemie de Covid, a auzit telefonul sunând la ora 7:00, Andreea Cişmaşu a înțeles că s-a întâmplat ceva grav. Era o prietenă.

„Fracțiuni de secundă mi-a fost teamă să răspund.”

A răspuns.

„Mi-a zis să fiu calmă, să respir adânc și mi-a zis că a aflat din media că la Spitalul Matei Balș a fost un incendiu.”

Institutul Matei Balș este spital de boli infecțioase. De mai bine de o săptămână, acolo era internat tatăl Andreei, bolnav grav de Covid. Și mama, dar cu o formă mai ușoară, într-un salon unde măștile de oxigen nu erau esențiale.

Familia trecuse deja prin multe emoții – starea tatălui se agravase, medicamente importante lipseau din spital, comunicarea cu medicii era dificilă.

„Încercam să fiu tare și funcțională, și m-am gândit să sun la ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență) București.”

N-a aflat nimic. A sunat la 112, apoi la SMURD, apoi iar la ISU.

„Mi se părea ireal, nu știam ce să fac, încotro s-o apuc, cu cine să vorbesc, de unde să aflu ceva. M-am gândit la mama, m-a sunat ea, știa despre incendiu.”

Andreea a ajuns la spital puțin imediat după ora 8:00. Presa era acolo. „Reporteri și camere instalate, mulți oameni strânși, aparținători și rude care întrebau în stânga și dreapta ce se întâmplase. Unii plângeau, alții vociferau.”

A sunat peste tot timp de zece ore: ISU, Matei Balș, spitale, poliție. Trecea puțin timp și relua apelurile. „Nimeni nu comunica nimic.”

Ministrul Sănătății din acea perioadă, Vlad Voiculescu (USR), și președintele țării, Klaus Iohannis adresau condoleanțe familiilor victimelor la televizor.

„Dar cine erau victimele nu spunea nimeni… Tot din media știam că sunt decedați și că numărul salonului ar fi 63. Numărul fatidic…”

În salonul 63 era internat tatăl ei.

Abia la șase seara, Andreea Cișmașu a fost sunată de Poliție. Vocea din telefon i-a spus e posibil ca tatăl ei să fie printre victime.

A doua zi, la ora 8:40 a ajuns la Institutul de Medicină Legală. Alte câteva ore de așteptare. La 12:30 și-a identificat tatăl, după semne particulare.

Tatăl Andreei Cișmașu a murit în incendiul de la Matei Balș. De atunci, ea caută dreptatea. Pentru tatăl ei și pentru ceilalți 25 de oameni care au murit în același fel.

Salonul 63 – Institutul Matei Balș

Institutul Matei Balș din București este un spital format din multe pavilioane.

Pavilionul 5, cel în care s-a produs nenorocirea, se află spre nord-vest. Clădirea are trei etaje și mansardă. Salonul 63 era la parter.

Explozia din 29 ianuarie 2021 a spart geamurile salonului 63. Aerul intrat de afară a întețit focul, care s-a extins cu repeziciune la celelalte saloane de la parterul Pavilionului 5, scrie raportul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexploziv (INSEMEX) Petroșani, care a investigat incendiul.

Documentul, văzut în exclusivitate de Europa Liberă, expune clar desfășurarea evenimentelor.

Apelul de urgență la 112 a fost dat la ora 05:05. Focul a fost stins la 08:15.

Întreg pavilionul a fost afectat. Două saloane au fost distruse în totalitate.

Patru oameni au murit pe loc. Alți 21 de oameni au murit în zilele următoare. Sunt trei ani de atunci.

„Rămâne de stabilit prin expertiză medico-legală dacă decesul lor a fost legat de incendiu sau de evoluția infecției [de Covid] pe care o aveau”, spune dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutului Matei Balș, intervievat în ianuarie 2024.

Ancheta

Un dosar penal de ucidere din culpă, in rem (care vizează fapta, nu a stabilit încă numele celor suspecți), a fost deschis în ziua incendiului, 29 ianuarie 2021, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

În paralel, pompierii au început o cercetare pentru a afla cauza producerii incendiului. La fel și specialiștii de la INSEMEX Petroșani, cea mai sofisticată instituție din țară în cazuri legate de incendii și explozii.

Concluziile pompierilor au ajuns pe masa procurorilor în martie 2021, iar raportul de la Petroșani în decembrie 2021.

În ancheta oficială s-a schimbat doar fapta cercetată – din ucidere din culpă, în distrugere din culpă care a avut ca urmare a unui dezastru.

În ianuarie 2024, dosarul este în continuare in rem și nu au fost aduse acuzații vreunei persoane fizice sau juridice, transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul București, la solicitarea Europa Liberă.

Anul trecut, Andreea Cișmașu a reclamat în instanță tergiversarea anchetei. Pe 8 decembrie 2023 a obținut o decizie favorabilă, care obligă procurorii ca în termen de un an să finalizeze ancheta.

„Cererea noastră face bine tuturor familiilor victimelor, pentru că trebuie să se termine cumva. Oamenii ăștia au stat in rem trei ani de zile și nu au identificat nicio persoană. Nu știi nimic. Mai mult, nu știm nici cauza. Există o expertiză, dar nu e nimic clar”, explică Radu Sora, avocatul Andreei Cișmașu.

Cine sunt vinovații?

„Toți suntem”, declara imediat după tragedie un fost ministrul al Sănătății, Nelu Tătaru (PNL).

„Pentru situația de peste 30 de ani și pentru autoritățile locale și pentru neimplicare… cred că suntem toți vinovați în această țară, nu doar sistemul medical și autoritățile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală”, declara Nelu Tătaru.

Astăzi, la fix trei de la tragedia de la Institutul Matei Balș, cert este că din acești „toți”, justiția nu a găsit vreun vinovat. Ancheta procurorilor se află în același punct, in rem, adică împotriva faptelor.

Datorită expertizelor, faptele sunt ceva mai clare.

Din raportul INSEMEX, consultat de Europa Liberă, reies două cauze posibile ale incendiului. Ambele au legătură cu o sursă de încălzire care funcționa în salonul 63.

Din cauza frigului, pacienții au fost nevoiți să aducă surse alternative de încălzire în Pavilionul 5. Pe românește, aeroterme și calorifere electrice. Una dintre ele ar fi provocat incendiul, arată autorii raportului.

Andreea Cișmașu confirmă.

„Tata mi-a spus că era frig în salon, astfel s-a menționat că există o sursă de căldură adusă din exterior pe care pacienții o folosesc pentru a se încălzi.”

Specialiștii INSEMEX spun că focul a pornit din zona în care se afla, în salonul 63, o aerotermă. Iar ca sursă primară afocului menționează două posibile variante:

• fie antrenarea și încălzirea aerului din salon, dar, totodată, și a scamelor textile desprinse din lenjeria de pat și îmbrăcămintea pacienților, scame generate la mișcarea și frecarea inerentă dintre lenjerie și îmbrăcăminte;
• fie apariția unui contact imperfect între ploturile ștecherului și lamelele metalice ale prizei triple a prelungitorului prin care aeroterma electrică era alimentată cu energie.

Cu alte cuvinte, fie în aerotermă au ajuns câteva scame și s-au aprins, fie s-a produs o încălzire a prizei triple prin care se alimenta aeroterma.

Cum în salon concentrația de oxigen era foarte mare, focul s-a extins rapid.

Pavilionul 5, din nou funcțional

La trei ani de la incendiul devastator de la Matei Balș, pavilionul 5 este funcțional.

Clădirea construită în 1953 a fost modernizată în totalitate. Acum este mult mai sigur decât era în 2021, spune dr. Cătălin Apostolescu, actualul manager al Institutului.

„A fost refăcut tot pavilionul, nu numai parterul. A căpătat o față nouă. În colaborare cu cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, am respectat indicațiile pe care ni le-au dat și am renovat atât secția, cât și restul pavilionului, în așa fel încât să corespundă cerințelor de securitate la incendiu. Am obținut autorizația de funcționare din partea ISU”, spune medicul.

Au fost construiți pereți antifoc, s-au montat uși împotriva flăcărilor, sunt senzori în absolut toate încăperile, mai explică managerul. Au fost montaţi inclusiv senzori de oxigen în fiecare salon, care nu existau la momentul incendiului.

„Procedurile elaborate vizavi de consumul de oxigen s-au îmbunătățit foarte mult. La fel, senzorii ficși, senzorii mobili, instruirea pacientului și a personalului, grija acordată pacientului. E o schimbare majoră”, enumeră asistenta Ileana Budunoiu.

Dar există și limitări date de vechimea clădirii. Nu se poate monta un sistem centralizat de ventilație. Asta înseamnă că aerisirea se face natural, prin deschiderea geamurilor, în cazul în care concentrația maximă de oxigen este depășită.

Și încă o problemă. Clădirea este încadrată în gradul II de risc seismic. Adică face parte dintre construcțiile care pot suferi degradări structurale majore, dar cu stabilitatea puțin probabil a fi afectată în cazul unui cutremur.

Și totuși ... vinovații?

În noaptea incendiului, la Institutul Matei Balș era de serviciu un pompier de la o firmă privată. Este amintit în declarațiile personalului date în fața anchetatorilor.

„Pompierul a luat un extinctor și se îndrepta spre salonul 63. Pompierul institutului a revenit în zona verde, moment în care a luat un alt extinctor și s-a îndreptat spre zona roșie, însă nu a reușit să stingă incendiul”, a povestit una dintre angajatele Institutului.

Firma care avea contract cu Institutul Matei Balș pentru servicii de pază contra incendiilor, Midan Fire Exit SRL, avea zero angajați și nu era acreditată pentru astfel de servicii, după cum a relatat presa imediat după tragedie. Asociat unic al societății este Ecaterina David.

Mai mult, de câțiva ani, firma respectivă avea contracte doar cu Institutul Matei Balș. Doar în 2020 și 2021, spitalul achiziționase servicii private de pompieri în valoare de 286.000 de lei.

Această sumă reprezintă cei mai mulți bani cheltuiți de o instituție publică din Capitală pe acest tip de serviciu în ultimii zece ani.

Toate contractele au fost încheiate în mandatul de 23 de ani la conducerea spitalului a profesorului Adrian Streinu Cercel, terminat în decembrie 2020, după intrarea acestuia în Parlament pe listele PSD.

L-am întrebat în timpul documentării acestui articol pe Streinu-Cercel de ce a ales firma Midan Fire Exit, însă până la publicare nu am primit un răspuns.

În august 2023, Institutul Matei Balș a dat în judecată firma Midan Fire Exit SRL pentru recuperarea banilor din contractul care nu a mai fost onorat după producerea incendiului, spune actualul manager al Institutului pentru Europa Liberă, Cătălin Apostolescu.

El a fost numit în funcție, de ministrul Sănătății, la câteva săptămâni de la incendiu.

Premierul de atunci, Florin Cîțu (PNL), a sesizat, imediat după producerea incendiului, Direcția Națională Anticorupție (DNA) în privința contractului dintre Midan Fire Exit SRL și Institutul Matei Balș. Se baza pe concluziile Corpului de Control al primului ministru, care investigase situația, imediat după incendiu.

În februarie 2022, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Tribunalul București care cercetează până astăzi in rem, după cum am explicat.

Midan Fire Exit a cerut intrarea în insolvență în decembrie 2023, iar solicitarea a fost aprobată de instanță.

Este probabil doar unul dintre motivele pentru care nu am izbutit să luăm legătura cu Ecaterina David, acționarul unic al firmei.

Mama Tatiana

Cu 77 de zile înainte de moartea dlui Cișmașu, la 360 de kilometri nord de București, Tatiana Gavril murea într-un incendiu izbucnit într-un spital județean. Adică tot într-un spital mare. Și Tatiana era grav bolnavă de Covid și avea nevoie de mască de oxigen.

Femeia avea 67 de ani și, pe lângă cei șase copii ai săi, crescuse zeci de copii abandonați. Împreună cu soțul ei, a înființat Casa Rey, un adăpost pentru zeci de copii părăsiți sau rămași fără familii.

În ziua în care a murit, se simțea mai bine și se ridicase puțin din pat.

„O așteptam cu toții plini de nerăbdare și așteptam cu sufletul la gură, minut de minut vești bune despre ea, însă… Am sperat până în ultima clipă, am strigat către Dumnezeu și am așteptat o minune, dar…”, este mesajul publicat de Casa Rey prin care era anunțat moartea Tatianei. Mama Tatiana.

Casa Rey se numește acum Casa Rey-Tatiana.

Salonul 240 - Secția ATI a spitalului din Piatra Neamț

Secția de terapie intensivă (ATI) a spitalului din Piatra Neamț funcționează, în ianuarie 2024, în câteva containere/module din curte. Acolo s-a mutat secția după dezastrul din 14 noiembrie 2020 și acolo a rămas.

Nenorocirea s-a întâmplat în câteva minute, puțin după ora 18:30.

Echipamentul unei asistente din ATI s-a aprins în momentul în care femeia a trecut pe lângă o noptieră pe care ardea o candelă. O colegă a încercat să o ajute. Și halatul colegei a luat foc.

Au fugit amândouă spre baie, unde s-au udat și s-au dezechipat.

Alertat de țipetele lor, medicul Cătălin Denciu, medic de serviciu la Terapie Intensivă, a intrat în salonul 240 și a văzut un pat în flăcări și pacientul care încerca să se salveze.

Medicul a vrut să stingă flacăra cu o pătură, dar nu a reușit. În timpul tentativei de salvare, echipamentului medicului Denciu s-a aprins, scrie în raportul anchetatorilor, văzut de Europa Liberă România.

Incendiul s-a propagat atât de repede și cu o forță atât de mare încât în numai 60 de secunde temperatura din salon a ajuns la 1.000 de grade Celsius, scriu autorii raportului.

Cei trei angajați ai spitalului au suferit arsuri de diferite grade. Cel mai rău a fost medicul Cătălin Denciu, care ars pe 70% din suprafața corpului.

El a fost transferat la o clinică din Belgia, unde a stat luni întregi la recuperare și tratament. Acum s-a întors la munca lui de la spital.

Medicul a refuzat constant să vorbească despre ce a trăit în acea după amiază de 14 noiembrie 2020. Nu a răspuns nici la insistențele Europei Libere.

Zece oameni nu au scăpat, însă, de pârjolul din ATI. Opt au murit în salonul cuprins de flăcări, apoi alți doi, din cauza arsurilor.

Aici cine sunt vinovații?

Ancheta de la Piatra Neamț, întocmită de procurorii de la Parchetul General, privește două asistente medicale.

A fost stabilită și cauza certă a tragediei: candela aprinsă în încăperea saturată de oxigen.

În dosarul tragediei de la Piatra Neamț, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de două persoane fizice, asistente medicale la secția ATI.

Ambele sunt acuzate de distrugere din culpă care a avut ca urmare declanșarea unui dezastru. De aceeași faptă este acuzat și spitalul județean ca persoană juridică. Dosarul Parchetului cuprinde numele altor nouă suspecți.

Avocatul Adrian Cuculis reprezintă o parte dintre familiile victimelor de la Piatra Neamț. El spune că responsabilitatea depășește cu mult ceea ce au făcut sau n-au făcut cele două asistente.

„Exagerarea cu paturile, erau prea multe, pe de o parte, și ventilația care acolo trebuia făcută mult mai des decât în situația normală. Era și o supraaglomerare de paturi, era și mult mai mult oxigen în încăpere. Ar fi trebuit cumva să fie regândit întreg protocolul. Toate astea, plus aprinderea unei candele combinată cu deschiderea unui geam care a creat și mai multă oxigenare decât era, au dus la explozie. Pentru că aerul a explodat la Piatra Neamț”, spune Adrian Cuculis.

Aceleași acuzații le aduc spitalului și procurorii, potrivit unui comunicat al Parchetul General:

• nu a realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă care s-a produs la nominalizarea sa în categoria spitalelor suport Covid-19 şi adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor Covid-19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi;
• nu a stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii;
• nu a luat măsuri de procedurare a unor activități, apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, care să asigure securitatea în muncă şi sănătatea personalului medical şi a pacienţilor, precum și la o asistență medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale.

Secția Terapie Intensivă Piatra Neamț se află în curte

Reconstrucția salonului distrus de incendiu a început abia la finalul anului trecut.

Din noiembrie 2020 până în octombrie 2023, salonul 240 a fost sigilat de procurori ca probă în ancheta în desfășurare.

Când a început, după 35 de luni de așteptare după procurori, renovarea este făcută cu bani din donații.

„O reabilitare făcută cu bani privați nu neapărat din alte motive, ci doar pentru că această reabilitare trebuie făcută foarte, foarte repede. Problema e că mai avem nevoie de bănuți. Toată lucrarea ar ajunge până la 800.000 de lei. Avem doar 400.000 de lei, deci doar jumătate din sumă. Să sperăm că oamenii vor înțelege și ne vor ajuta”, explică managerul spitalului, dr. Cristina-Daniela Atănăsoaie-Iacob, pentru Europa Liberă.

Probabil că în aprilie va fi gata, adaugă aceasta.

Secția ATI funcționează, de la incendiu, în două locații. Una în curte, în module (17 paturi), opt paturi în spital.

Departe de ceea ce înseamnă medicina modernă, spune medicul șef al secției, dr. Felician Gelu Dulhai.

„Pacienții care au nevoie de intervenții chirurgicale sunt duși din spitalul modular pe masa de operație și invers, ca să nu mai spunem de intervențiile nenumărate ale medicului”, povestește medicul apăsat, stăpânindu-și năduful.

Veteranul care a scăpat de război și de un incendiu, dar a fost răpus de Covid

„Adrian Martincu – 49 de ani, veteran de război, medaliat în Irak, având la activ 500 de acțiuni de luptă, a sărit pe geam la spitalul din Constanța, în timpul incendiului. A murit azi. Nu l-a omorât războiul, l-au omorât acest COVID și sistemul de sănătate, aflat în prăbușire controlată de 31 de ani. Drum lin, ostaș!”, este mesajul postat pe Facebook, pe 6 octombrie 2021, de un bucureștean care l-a cunoscut.

Adrian Marțincu trecuse prin campaniile din Kosovo, Afghanistan și Irak alături de camarazii săi de la Brigada Mecanizată 9 Mărăsești.

Pe 1 octombrie 2021, bărbatul scăpase și de focul care omorâse pe loc șapte dintre cei zece oameni internați, cu Covid, în Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța.

Adrian Martincu a mai trăit încă cinci zile.

„Azi s-a sfârșit ultima ta luptă...”, au scris camarazii săi din Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații.

Salonul 4 – Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase Constanța

„Am observat pe monitor o flacără în salonul nr. 4. [...] Am ieșit în curtea spitalului, am strigat că arde terapia și am cerut să oprească totul… Am sunat la 112”, a povestit anchetatorilor una dintre asistentele care erau de serviciu la spitalul de Boli Infecțioase Constanța în clipa izbucnirii incendiului din 1 octombrie 2021.

Apelul la 112 a fost la 9:47.

Când au sosit pompierii, erau cuprinse de flăcări toate cele șapte saloane de Terapie Intensivă, aflate la parterul unuia din cele două corpuri de clădire ale spitalului. Acolo erau internați zece oameni, toți cu forme severe de Covid.

„Ușa a început să se miște și am auzit mai multe bubuituri ca niște explozii. Am sărit din pat și am deschis fereastra ieșind astfel afară”, a povestit unul dintre pacienții care a scăpat din foc, aruncându-se și el pe fereastră.

Specialiștii au ajuns la concluzia că focul a plecat de la un corp de iluminat, izolat greșit.

„Picături incendiare cădeau din tavan, din dreptul corpului de iluminat, pe patul pacientului și pe pardoseala salonului 4H”, scrie în raportul întocmit de specialiștii de la INSEMEX.

Pacientul din salonul 4H a fost evacuat de personalul medical care a încercat să stingă focul. N-a reușit. Incendiul s-a extins cu repeziciune pe hol și la celelalte saloane. Flăcările au fost amplificate de concentrația mare de oxigen, necesar tratării pacienților Covid.

Șapte dintre cei zece pacienți din secția Terapie Intensivă au murit în incendiu. Ceilalți trei supraviețuitori au murit, la câteva zile de la pârjol, din cauza rănilor.

Cine sunt vinovații?

În ziua incendiului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a deschis un dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și distrugere.

„Până în prezent nu au fost formulate acuzaţii de natură penală împotriva vreunei persoane fizice sau juridice, urmărirea penală fiind efectuată in rem. În cauză sunt administrate de către procuror şi organele de poliţie mijloacele de probă prevăzute de lege, inclusiv o expertiză criminalistică privind procesele pirogene, ce nu este finalizată”, a transmis parchetul, la solicitarea Europa Liberă.

Familiile victimelor incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța s-au constituit parte civilă. O parte sunt reprezentați de același avocat, Adrian Cuculis, care este și avocatul celor de la Piatra Neamț.

Dacă în cazul incendiului de la Neamț, avocatul crede că se va face dreptate, și că vor exista condamnări pentru ceea ce s-a întâmplat, nu la fel de convins este și în cazul de la Constanța.

„S-ar putea să vă șocheze de-a dreptul ce vă spun acum. S-ar putea ca la Constanța să nu răspundă nimeni”, spune avocatul pentru Europa Liberă.

„Acolo pur și simplu a început să se topescă un neon. Toată plăsticăria aia încinsă a curs peste un pacient. În cele din urmă s-a extins peste tot. Trebuie văzut dacă într-adevăr cineva poate să fie găsit responsabil sau e doar hazard și și atunci nu mai plătește nimeni”, explică el.

Alte incendii în spitale

• 11 noiembrie 2021 - Spitalul Județean Ploiești. Doi morți. Cauza posibilă, un scurtcircuit produs când un pat care s-a mișcat a atins o priză. Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova anchetează cazul. Sunt urmărite penal patru persoane, angajați ai spitalului, pentru ucidere din culpă și nerespectarea măsurilor legale de securitate în muncă.
• 21 aprilie 2021 - Spitalul Județean Slatina. Șase persoane s-au intoxicat cu fum. Focul a pornit de la un pacient cu sevraj, izolat, care a aprins lucrurile din jur cu o brichetă.
• 8 martie 2021 - Spitalul de Psihiatrie din Craiova. O pacientă izolată și nesupravegheată a dat foc unei saltele într-un salon de la parter. Trei medici, aflați un etaj mai sus, s-au speriat de foc și au sărit pe geam. Au ajuns la spital cu multiple fracturi.
• 21 februarie 2021 - Institutul „Marius Nasta” din București. Dintr-un ventilator extern al unităţii mobile de Terapie Intensivă au ieșit flăcări. Nu au fost victime.

Situația actuală a spitalelor

„Problematica autorizării la incendiu a unităților sanitare cu paturi rămâne insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, concluzionează Curtea de Conturi a României, la finele lui 2023.

Auditorii Curții de Conturi au publicat o sinteză a unui control privind Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021.

Datele publicate au scos la iveală problemele grave cu care se confruntă, în continuare, spitalele, policlinicile și alte unități medicale din toată țara. Și nu doar legate de securitatea la incendiu.

Până în prezent, Ministerul Sănătății nu a expus public un plan de măsuri cu finanțare și termene clare pentru îmbunătățirea situației. Pe 17 ianuarie 2024, Europa Liberă a transmis ministerului condus de Alexandru Rafila (PSD) o solicitare legată de aceste măsuri. Până la ora publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns.