Ideea scutului american antirachetă de la Deveselu/jud. Olt a apărut la finele anilor 2000, în timpul administrației americane George Bush (2004-2008) și în timpul primului mandat al președintelui Traian Băsescu în România.
După multe negocieri și evaluări tehnice, acordul privind scutul defensiv antirachetă a fost semnat în septembrie 2011, în timpul administrației americane Barack Obama. A fost conceput ca un sistem de apărare împotriva eventualelor pericole dinspre Orientul Mijlociu, Iran mai exact.
Intervievat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, spune că instalațiile antirachetă de la Deveselu au fost upgradate. Pe românește, au fost aduse la zi ca să fie perfect compatibile cu echipamentele americane și NATO de ultimă generație, în caz de nevoie.
Marea întrebare care apare inevitabil este dacă, acum, după modernizare, scutul antirachetă servește și ca echipament defensiv împotriva eventualelor agresiuni ale Rusiei.
După declanșarea războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a fost caracterizată în noua strategie NATO drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității și stabilității aliaților”.
Iar în ultimele săptămâni, din ce în ce mai mulți oficiali de rang înalt din Europa, militari și politicieni deopotrivă avertizează că Rusia nu se va opri la granițele Ucrainei.
Scutul de la Deveselu, actualizat a doua oară de la instalarea în 2016
Sistemul antirachetă din România a fost modernizat prima dată în 2019. A doua actualizare a avut loc anul trecut.
Iată dialogul relevant din interviul Ancăi Grădinaru cu șeful Statului Major al Armatei, la one2one:
„Gen. Gheorghiță Vlad: Apărarea antiaeriană trebuie analizată stratificat, pe niveluri. În ceea ce privește combaterea rachetelor, mijloacelor balistice, avem un sistem foarte bun, care se numește scutul de la Deveselu.
Europa Liberă: Care a fost updatat?
Gen. Gheorghiță Vlad: Care este la cele mai înalte standarde. Vedeți discuția în Polonia, că încă nu au putut să-l pună în operare pentru că nu au făcut upgrade-urile corespunzătoare.
Europa Liberă: Care e la pachet cu cel din România.
Gen. Gheorghiță Vlad: Exact, upgrade-uri care sunt făcute la sistemul din România.
Europa Liberă: În ultimii ani.
Gen. Gheorghiță Vlad: Anul trecut. Deci aici stăm foarte bine.”
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, în trecut, și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a decriptat pentru Europa Liberă ce ar putea însemna acest „upgrade”.
„Actualizările se fac periodic, ele țin pasul cu ceea ce înseamnă performanțele în domeniul tehnologiei, pot să vizeze capacitatea pe care o are radarul, pot să vizeze capacitatea de distrugere. Spre exemplu, sistemul lucrează ca lovirea să se facă cu două rachete. Probabil, în timp, tehnologia va permite o precizie atât de bună încât să se folosească pentru distrugerea unei rachete cu încărcătură nucleară o singură lovitură, o singură rachetă a sistemului.”
General (r) Virgil Bălăceanu spune că actualizarea scutului a fost grăbită de războiul din Ucraina și de poziția agresivă a Federației Ruse.
„NATO trebuie să-și actualizeze postura de apărare și descurajare la granița de est a alianței – acum vorbim de Flancul de Sud-Est al NATO – și prin aceste capabilități de luptă împotriva rachetelor balistice, a altor tipuri de rachete cu încărcătură nucleară”, explică el.
La momentul conceperii și contrucției sale, sistemul antirachetă de la baza militară americană/NATO de la Deveselu a fost creat împotriva unor posibile atacuri din afara spațiului euroatlantic. În primele două decenii ale mileniului III, Rusia nu era percepută ca o amenințare, ci ca stat partener. Inclusiv din punct de vedere militar.
Relația NATO-Rusia a debutat formal în 1991, iar în 2002, a luat ființă Consiliul NATO-Rusia, un organism consultativ menit să îndepărteze orice suspiciune din relațiile reciproce. Războiul Statelor Unite împotriva terorismului și preocupările globale contra așa-numitelor „amenințări asimetrice”, adică nu din partea statelor, ci din partea unor grupări și/sau grupuscule teroriste, unele cu revendicări politice, dominau agendele celor mai importanți lideri occidentali și nu numai.
Consiliul NATO-Rusia a fost suspendat prima dată în 2008, ca urmare a intervenției militare ruse în Georgia. A doua suspendare a fost după anexarea Crimeei, în 2014. Touși, reuniuni au mai avut loc. Zece până în 2019. În ianuarie 2022, a mai fost o discuție în care NATO a încercat să determine Moscova să-și retragă cei 100 de mii de soldați de la granița cu Ucraina. Fără succes.
La momentul inaugurării scutului antirachetă, în 2016, oficialii occidentali și cei români, nu oboseau să repete că scutul de la Deveselu nu privește Rusia. Ba chiar, militari ruși au fost invitați la baza militară din județul Olt, să vadă la fața locului despre ce e vorba.
Aceste explicații și lămuriri oferite Moscovei au fost repetate periodic.
Astfel, comandatul Aegis Ashore, John E. Fitzpatrick, declara răspicat acest lucru, pentru Europa Liberă, în 2020.
„Singura capabilitate este lansarea de interceptoare SM-3 împotriva unor rachete balistice venite din Iran”, spunea militarul american.
Baza de la Deveselu găzduiește trei baterii de tragere și 24 de rachete interceptoare, fără explozibili la bord, cu scop strict defensiv. Plus, 750 de militari și civili americani și români.
Semnificația modernizării din 2023 a scutului de la Deveselu
Sistemul american de apărare antiaeriană a fost inaugurat, în 2016, în mandatul premierului Dacian Cioloș.
Actualul europarlamentar susține, într-un interviu pentru Europa Liberă, că, încă de la bun început, sistemul antirachetă avea ca scop apărarea și în cazul amenințărilor venite dinspre Rusia.
„A fost pentru prima dată când Statele Unite dădeau un semnal clar că înțeleg importanța strategică a sud-estului Europei, a zonei Mării Negre, pentru securitatea în Europa și, evident, pentru securitatea în lume, în raport cu riscurile Rusiei sau a comportamentului Rusiei și am văzut că temerile respective s-au dovedit a fi reale atunci când Rusia a atacat din nou Ucraina.”
Fostul prim-ministru amintește de reacția Rusiei în momentul instalării scutului în România și declarațiile repetate ale președintelui Putin, aflat atunci la al treilea mandat la Kremlin. Acesta din urmă a considerat tot timpul sistemul antirachetă din România o amenințare la adresa Federației Ruse.
Ultimii ani - mai ales invazia rusească asupra Ucrainei - dovedesc însă că amenințarea vine nu din Occident, ci de la Moscova.
„Iată că ce a urmat dovedește că acea investiție a fost una inteligentă, că nu întâmplător România se simte în momentul de față mai protejată, mult mai protejată decât era atunci, că România a intrat în această zonă de securitate asigurată, militar, de NATO și, economic și social, de prezență în Uniunea Europeană. Și de asta putem sta astăzi un pic mai liniștiți, nu total liniștiți, pentru că riscurile există în continuare”, spune ex-premierul Dacian Ciolos pentru Europa Liberă.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu subliniază că, față de 2016, când a fost inaugurat sistemul antirachetă balistică de la Deveselu, contextul geopolitic regional și global s-a schimbat fundamental.
„Nu ne gândim neapărat acum la un război între Federația Rusă și NATO. Nu ne gândim mai ales la un atac cu armele nucleare strategice sau chiar tactice al Federației Ruse. Toate măsurile de apărare înseamnă elementul principal pe linie de descurajare (deterrence în engleză - n.r). NATO trebuie să realizeze descurajarea față de Federația Rusă, față de posibila agresiune a Federației Ruse și în ceea ce privește componenta convențională, a războiului convențional, și în ceea ce privește componența apărării nucleare”, precizează generalul.
Valentin Naumescu, profesor doctor de Relaţii Internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babes-Bolyai, spune că în actualul context era necesară o astfel de dezvoltare a scutului.
„Ne amintim că la vremea respectivă se vorbea de 24 de interceptori antirachetă, or, e clar că în condițiile unui presupus război 24 de interceptori nu reprezintă totuși mare lucru. Am văzut că se trag zeci de rachete uneori zilnic. Deci foarte probabil că nu este vorba numai de o actualizare tehnologică, pentru că au trecut câțiva ani de atunci, dar și de o creștere a capacității din punct de vedere cantitativ”, crede profesorul Naumescu.
În noua strategie NATO, Rusia este definită drept amenințare
De altfel, imediat după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, NATO și-a actualizat doctrina. Fix la o lună de la startul războiului, pe 24 martie, liderii NATO și din alte 30 de state aliate se pronunțau ferm contra „agresiunii Rusiei împotriva Ucrianei, cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii”.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a pus capăt păcii din Europa, provocând distrugeri și suferințe umane”, punctau ei revenirea pe continent a stării de conflict din vremea Războiului Rece.
Discutată cu toți Aliații, noua doctrină militară a NATO, adoptată la final de iunie 2022, în Spania, are o cu totul altă abordare cu privire la relația cu Rusia față de cea care era în funcțiune la momentul începerii construcției scutulului antirachetă de la Deveselu, în octombrie 2013.
„Astăzi, liderii NATO au aprobat noul concept strategic [...] Spune foarte clar că Rusia este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO”, declara Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, pe 29 iunie 2022, în timpul summitului de la Madrid.
„Nu putem ignora posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a Aliaților. Vom consolida în mod semnificativ descurajarea și apărarea pentru toți Aliații”, spune expres documentul privind conceptul strategic al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
Rusia, o amenințare contra democrației la scară globală
Îmbunătățirea scutului de la Deveselu vine într-un context regional din ce în ce mai tensionat.
„Federația Rusă a devenit o problemă pentru ordinea mondială, pentru democrație. În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina. Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, a spus șeful Statului Major al Armatei, Gheorghiță Vlad, la Europa Liberă.
„Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”, a continuat acesta.
Avertismente privind escaladarea conflictului au venit în ultimele săptămâni de la generali, servicii secrete și lideri politici europeni.
- Serviciul de Informații Externe al Estoniei afirmă într-un raport că regimul de la Moscova consideră Estonia, Letonia și Lituania „cea mai vulnerabilă parte a NATO” și ținta cea mai probabilă pentru un nou atac. Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a avertizat că pericolul e real. „Un atac ar putea avea loc în trei până la cinci ani”, a spus ea, într-un interviu pentru The Times.
- Un document secret al armatei germane, dezvăluit de cotidianul Bild, prezintă scenariul unui posibil conflict între Rusia și NATO, care ar culmina cu desfășurarea a sute de mii de trupe și izbucnirea războiului în vara lui 2025. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat încă din decembrie 2023 că Europa trebuie să-și întărească apărarea. „Avem aproximativ cinci până la opt ani pentru a recupera întârzierile” din dotarea armatelor Europei, spunea la finalul anului trecut oficialul german.
- Președintele comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, crede că războiul din Ucraina ar putea „determina soarta lumii”. „Ne confruntăm cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii”, a avertizat el, pe 17 ianuarie 2024.
- Lumea a devenit mult mai periculoasă a atras atenția și ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps. „Peste cinci ani, am putea avea în față mai multe teatre de operațiuni care implică Rusia, China, Iran și Coreea de Nord”, a spus Shapps, pe 15 ianuarie 2024, într-un discurs ținut la Lancaster House.
- Directorul CIA, William Burns, într-un articol publicat în Foreign Affairs, pe 30 ianuarie, ia în calcul posibilitatea escaladării conflictului, dar spune că lumea nu trebuie să se sperie de Putin. „În acest context, Putin s-ar putea angaja din nou în amenințări nucleare și ar fi o prostie să respingem în totalitate riscurile de escaladare. Dar ar fi la fel de prostesc să fim intimidați inutil de ele. Cheia succesului constă în păstrarea ajutorului occidental pentru Ucraina”, crede șeful CIA.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu prezintă un alt scenariu al extinderii războiului, despre care spune că este mai realist decât o confruntare directă Rusia -NATO:
„Rusia va amenința întotdeauna zona baltică, va amenința acel culoar Suwalchi (n.r. fâșia de teren de aproximativ 100 km, ce urmărește frontiera polono-lituaniană), între Belarus și Kaliningrad. Rusia va lovi în continuare în Ucraina. Rusia, dacă reușește în acest an să cucerească Donbasul, regiunea din estul Ucrainei, da, va trece la dezvoltarea ofensivei, cel mai probabil, pe culoarul Crimeea - Transnistria.”
Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles dezvoltă ipoteza adăugând posibilitatea ca autoritatea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să fie slăbită artificial de Rusia:
„Este foarte important pentru ei să afecteze economic Ucraina, să controleze mai bine Marea Neagră. De ce să afecteze Ucraina? Interzicând importurile prin porturile maritime și cele dunărene, consecințele vor fi chiar dezastruoase asupra economiei Ucrainei, Ucraina va avea probleme sociale. Când sunt probleme sociale serioase, ai și mișcări sociale, iar o revenire, nu prin organizarea alegerilor, la putere a lui Zelenski și a regimului său devine improbabilă.”
În acest caz, „vom avea la Kiev un lider și un regim favorabil Federației Ruse, vom avea Federația Rusă la Gurile Dunării, vom avea graniță cu Federația Rusă, iar Federația Rusă, în perspectivă, va rămâne ca o amenințare la adresa NATO”, conchide generalul Virgil Bălăceanu și trage un semnal de alarmă, care trebuie auzit de autoritățile de la București:
„Întărirea NATO din punct de vedere al posturii de apărare și descurajare, inclusiv a României, este esențială pentru a evita un război cu Federația Rusă!”
Profesorul de Relații Internaționale Valentin Naumescu nu exclude nici el varianta extinderii războiului, dar crede că un astfel de deznodământ este doar unul îndepărtat.
„Este evident că, în eventualitatea nedorită a unei victorii ruse în Ucraina, armata rusă ar putea merge mai departe. Se știe deja, este previzibil că o posibilă țintă, prima la rând, ar fi Republica Moldova, dar nu suntem încă acolo, nu suntem încă în acel scenariu iminent. Pentru a ataca Rep. Moldova, Rusia ar trebui să treacă mai întâi de Odesa. Iar Odesa, așa cum știm, este foarte apărată în acest moment. Deci, pe termen scurt și mediu, nu avem nici cel mai mic indiciu că armata rusă ar putea ajunge în Rep. Moldova. Dar, sigur, că nu trebuie așteptat un asemenea scenariu”, spune Naumescu.
Scutul care a deranjat Rusia de la bun început
În ciuda asigurărilor repetate ale României și ale Aliaților că scutul are exclusiv scop defensiv, Kremlinul a acordat tot timpul o importanță simbolică imensă scutului american antirachetă de la Deveselu/ jud. Olt. Moscova l-a considerat tot timpul un gest ostil.
În decembrie 2021, pe când Kremlinul trimisese deja trupe la granița cu Ucraina, președintele Putin a cerut, printre altele, revenirea la arhitectura NATO dinainte de 1997, ceea ce ar fi inclus retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria și dezafectarea sistemului american antirachetă de la Deveselu.
Vladimir Putin declarase în mai multe rânduri că scutul de la Deveselu e o amenințare pentru Rusia, în ciuda asigurărilor NATO că are scop exclusiv defensiv și este adresat amenințărilor care vin din afara zonei euroatlantice.
În februarie 2022, într-un interviu pentru CNN, ministrul român de Externe de atunci, Bogdan Aurescu, i-a răspuns liderului de la Kremlin.
„Suntem gata să lăsăm Rusia să verifice dacă pe teritoriul României există vreo rachetă ofensivă, pentru că nu există, asta e sigur!”
O altă solicitare a Rusiei a fost stoparea extinderii NATO în estul Europei. Negocierile Moscova - Statele Unite și Moscova - NATO, purtate chiar înaintea războiului cu Ucraina, au eșuat. Războiul a început, iar NATO și-a actualizat strategia, în care a desemnat Rusia drept o amenințare și a decis să sporească prezența militară și să suplimenteze proviziile de arme și echipamente în estul Europei.
Cronologia scutului antirachetă de la Deveselu
Decizia amplasării în România a unui sistem american antirachetă a fost luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 4 februarie 2010.
Pe 13 septembrie 2011, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, au semnat acordul la Washington.
„Proliferarea rachetelor balistice care sunt mai letale (sic!), mai precise și care pot acoperi distanțe mai mari reprezintă o amenințare tot mai mare pentru oamenii și securitatea Europei și a Statelor Unite”, a spus secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, imediat după semnarea acordului.
„Ca membru al lumii libere și ca partener strategic al Statelor Unite, România este hotărâtă să participe la efortul de securitate globală”, a completat fostul ministru român de Externe, Teodor Baconschi.
Pe 15 decembrie 2011, președintele Băsescu a promulgat legea construirii unei baze pentru interceptori antirachetă în cadrul programului scutului antirachetă american.
Pe 28 octombrie 2013, Traian Băsescu a deschis simbolic șantierul, iar scutul a fost inaugurat pe 12 mai 2016.
Ce este scutul de la Deveselu
Baza Aeriană Deveselu de lângă Caracal, județul Olt, găzduiește sistemul american de apărare antirachetă balistică, cu interceptoare SM-3, numit și Aegis Ashore.
Scutul anti-rachetă de la Deveselu este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis, de apărare împotriva rachetelor balistice, al NATO.
Baza de la Deveselu este formată din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, adică scutul propriu-zis.
Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 175 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, sistemul Aegis Ashore este defensiv, așa cum au subliniat în mai multe rânduri oficiali americani, români și ai NATO. Este creat să identifice, să urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune, venite din afara spațiului euroatlantic, cum ar fi Iranul, apărând în acest fel Europa și SUA.
Baza constă într-un radar de control antibalistic, suita asociată de comandă, control și comunicații Aegis și 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3).
Interceptoarele SM-3 sunt doar în scopuri defensive și nu au capacitate ofensivă. Nu poartă focoase explozive de nici un fel și se bazează doar pe energia lor cinetică pentru a se ciocni și a distruge focoasele de rachete balistice inamice.
La baza de la Deveselu sunt 500 de militari și civili români și alți 250 de militari și civili americani.
Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis s-a dovedit eficient prin teste repetate. Din 2002, sistemul a avut succes în 28 din 34 de teste de zbor de interceptare, spune un comunicat publicat pe pagina web a Ambasadei SUA la Bucuresti.
