Mai multă cocaină și ecstasy în weekend, mai multă ketamină în timpul săptămânii. Adică de trei ori mai mult decât media europeană a concentrației de ketamină în apele reziduale.
Sunt concluziile primului studiu realizat în România al apelor reziduale pentru determinarea drogurilor. Rezultatele vor fi incluse într-o cercetare la nivel european, în care sunt analizate datele din 100 de orașe.
„Timp de o săptămână, în fiecare dimineață s-au prelevat probe din apele uzate de la stația de epurare de la Glina, iar aceste probe au fost trimise către specialiștii din cadrul Universității Anvers (Belgia) pentru a analiza anumite substanțe care pot fi în apele reziduale”, explică Ramona Dabija, șefa Agenției Antidrog, pentru Europa Liberă.
Rezultatele trimise de specialiștii din Belgia au ținut cont de specificul zonei.
„Le-am transmis și anumite informații privind aria geografică, privind numărul de spitale, numărul de fabrici de medicamente, numărul de universități, de farmacii veterinare, astfel încât să eliminăm orice interferență cu datele”, spune Ramona Dabija.
Concluzia studiului este că, în București, consumul ilegal de droguri se apropie de media europeană. Iar drogurile preferate sunt aceleași - cocaină, ecstasy și ketamină (folosit în tratarea depresiei).
Dintre drogurile vizate de studiu, cea mai mare cantitate de reziduuri, exprimată în mg/zi/1000 locuitori, a rezultat pentru:
- cocaină - 176 mg/zi/1000 locuitori,
- ketamină - 15 mg/zi/1000 locuitori,
- ecstasy (MDMA) - 9 mg/zi/1000 locuitori.
Rezultatele se referă la media săptămânală de reziduuri.
Ce se consumă, și când
Datele colectate în studiu au fost comparate cu cele din celelalte orașe europene, pentru care există deja informații din cercetările anterioare.
Ce reiese din probele luate din apele reziduale ale Capitalei:
- Cocaina - se consumă mai ales în weekend, când cantitatea de drog în apele reziduale crește față de media zilelelor săptămânii, și se apropie de media europeană.
- Ecstasy - consum crescut tot în weekend. În timpul săptămânii, datele sunt apropiate de media europeană.
- Ketamină - Media din timpul săptămânii a cantității de reziduuri de ketamină identificată în apele uzate de la nivelul Bucureştiului este de trei ori mai mare decât media europeană din timpul săptămânii (10 mg/zi/1.000 locuitori, faţă de 3,21 mg/ zi/ 1.000 locuitori).
Concluzia specialiștilor este că ecstasy și cocaina au un model de consum de tip recreațional, pe când, în cazul ketaminei, putem vorbi de un consum regulat, spune Ramona Dabija, șefa Agenției Antidrog.
Consumul de droguri, problemă de siguranță națională
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis la începutul lui octombrie că drogurile consumate de minori și tineri sunt un atac la siguranța națională. Și a decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional.
În 2023, în secția de dezintoxicare de la Spitalul Obregia din București au fost internați 311 minori. Toți, pentru consum de droguri. Mai mulți decât în 2021 și 2022 la un loc. Față de 2021, cifrele de anul trecut sunt de cinci ori mai mari.
Copiii ajung la Obregia cu tulburări mentale și de comportament care, spun medicii, sunt cauzate de folosirea drogurilor multiple (cannabis, opiacee, sedative, hipnotice, halucinogene și altor substante psihoactive).
Medicii spun că majoritatea pacienților consumă amestecuri de substanțe.
49 dintre copiii tratați în 2023 nu erau la prima internare - mai fuseseră la Obregia cel puțin o dată. Ar putea fi mai mulți, cred specialiștii spitalului, dar, pentru că nu există o bază de date comună cu alte servicii de psihiatrie, nu există o cuantificare reală a procesului de reabilitare.
Cel mai mic pacient tratat în ultimii doi ani de medicii de la Obregia pentru consum de droguri avea 11 ani și 9 luni.
Legile 2 Mai
După accidentul din august 2023, când doi tineri au murit spulberați de o mașină condusă de un tânăr drogat, au curs inițiativele legislative menite să combată consumul și traficul de droguri în România. Niciuna nu este, însă, în vigoare în acest moment.
„În Parlament, la acest moment, sunt trei iniţiative cheie care ar putea să ducă la diminuarea fenomenului traficului de droguri. Ca ministru al Justiţiei, apelez la înţelepciunea colegilor mei din Parlament. Suntem în an electoral, probabil că activitatea în Parlament nu va fi în permanenţă la foc continuu, de aceea cred că trebuie să tratăm cu maximă responsabilitate adoptarea, în procedură de urgenţă, a celor trei iniţiative”, declara ministra Justiției, Alina Gorghiu, în ianuarie 2024.
Proiectele la care face referire ministrul sunt cele care vizează înfiinţarea registrului traficanţilor de droguri, înfiinţarea unor centre regionale de dezintoxicare şi recuperare a dependenţilor de droguri.
Acesta din urmă este proiectul cunoscut sub numele de „Legea 2 Mai” și care prevede că traficanţii de droguri nu pot primi condamnări cu suspendare. Această lege a trecut de votul Senatului și a ajuns, pe 4 martie, în Camera Deputaților la votul final.
Update 5 martie ora 14.15
Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de către liberali, numită şi „Legea 2 Mai” care prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare. De asemenea, legea prevede că efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi este pedepsită cu închisoare de la trei la 10 ani.
