Tragedia de la 2 Mai a pus traficul de droguri pe agenda Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Ce au promis și ce au făcut autoritățile

25 decembrie 2023, seara de Crăciun.

Mihai Ioana, primarul comunei Grădinari, din judeţul Olt, mai avea doar patru kilometri și ajungea acasă. Venea de la dializă, de la Slatina, şi era într-o ambulanţă privată împreună cu alți trei bolnavi și cu șoferul. N-a mai ajuns la familie.

O maşină condusă de un tânăr de 32 de ani din Slatina, care consumase alcool și droguri, a intrat în plin în cea în care erau cei patru bolnavi. Accidentul a fost la Strejești, în Olt. Mihai Ioana a murit pe loc. Ceilalți pasageri și cei doi șoferi au ajuns la spital.

Mihai Ioana a murit la 128 de zile după accidentul din 19 august, din satul 2 Mai, județul Constanța.

Accidentul – produs de un tânăr sub influența drogurilor – seamănă cu cel mai mediatizat accident rutier al anului 2023, în Româia.

Roberta Marina Dragomir, de 20 ani, și Sebastian Andrei Olariu, de 21 ani, au murit, în dimineaţa zilei de 19 august, pe drumul dintre 2 Mai și Vama Veche, judeţul Constanţa.

Viața le-a fost curmată, în vacanţa de vară, de Vlad Pascu (20 de ani), un băiat înstărit, care se afla sub influența drogurilor.

După emoția colectivă care a zguduit societatea imediat după tragedia de la 2 Mai, autoritățile au promis schimbare. Au promis că astfel de drame nu se vor mai petrece. Au declarat război drogurilor, au promis o revoluție în Poliție.

Ce s-a întâmplat, de fapt?

Vlad Pascu a petrecut în închisoare cele 137 de zile scurse din 19 august, data accidentului de la 2 mai, și până azi, 3 ianuarie.

A fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă și cere permanent să fie eliberat din penitenciar pe perioada procesului.

Soții Pascu, părinții lui, au trecut și ei prin închisoare. Tatăl – pentru nerespectarea regimului armelor, mama – pentru influențarea martorilor. Acum sunt acasă, doar mama e sub control judiciar.

Vlad Pascu și părinții lui sunt acuzați și de trafic de droguri. Și acest dosar a ajuns în instanță.

Niciunul dintre dosarele lui Vlad Pascu nu are încă termen de judecată.

Dintre cei trei dealeri cercetați pentru că îi furnizau droguri lui Vlad Pascu unul singur, Tudor Duma, mai e în închisoare.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe 10 noiembrie, marea reorganizare a Poliției Constanța.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis la începutul lui octombrie că drogurile consumate de minori și tineri sunt un atac la siguranța națională. Și a decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional.

În 2023, în secția de dezintoxicare de la Spitalul Obregia au fost internați 311 minori. Toți consumaseră droguri. Mai mulți decât în 2021 și 2022 la un loc.

Procesul lui Vlad Pascu

Pe 10 octombrie, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia au trimis în judecată dosarul în care Vlad Pascu este acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută şi părăsirea locului.

Părți în proces sunt părinții tinerilor uciși, ceilalți șase tineri care au scăpat ca prin minune din accident, spitalele în care au fost tratați și firma de asigurare.

Iar concluzia procurorilor privind producerea accidentului este surprinzătoare. Tragedia a fost cauzată de un cumul de factori.

Nu doar Vlad Pascu a fost de vină pentru că a condus sub influenţa substanţelor psihoactive, cu viteză peste limita legală şi cu încălcarea marcajului care delimitează carosabilul de acostament.

Ci și deplasarea necorespunzătoare a pietonilor, pe partea dreaptă a acostamentului în direcţia de deplasare, contrar prevederilor art. 72 din OUG nr. 195/2002 (care obligă pietonii la deplasarea pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia de mers, în absenţa trotuarului), se arată în rechizitoriu.

Concluzia procurorilor este, de fapt, o preluare din expertiza tehnică comandată de poliție în acest accident. Expertiza a fost acceptată doar de expertul angajat de familia Pascu și contestată de familiile victimelor.

Procesul familiei Pascu

Părinții lui Vlad Pascu sunt acasă. Doar mama mai este sub control judiciar. Claudiu Pascu, tatăl, a fost acuzat de nerespectarea regimului armelor. Miruna Pascu, mama, că ar fi încercat să intimideze un martor din procesul de trafic de droguri care îl vizează pe fiul său.

A ajuns după gratii după ce chiar fosta iubită a lui Vlad Pascu a denunțat-o la Parchet.

Concret, procurorii o acuză pe Miruna Pascu că ar fi ameninţat-o pe prietena lui Vlad Pascu că va face publice informaţii şi imagini compromiţătoare despre ea, dacă va colabora cu procurorii în cazul accidentului de la 2 Mai.

Prietena lui Vlad Pascu le-ar fi relatat procurorilor că la petrecerile organizate în casa acestuia se consuma o cantitate mare de droguri şi medicamente.

Vlad și părinții săi, Mihai și Miruna Pascu, au fost trimiși în judecată și pentru trafic de droguri. Dosarul este pe rolul Tribunalului București de pe 5 octombrie, dar nu are încă un prim termen.

În rechizitoriul au fost atașate și interceptări ale convorbirilor telefonice dintre Miruna Pascu și fiul ei, după producerea accidentului, în timp de Vlad Pascu era în închisoare.

„Primul lucru pe care tre' să-l fac, e să fac dosar medical. Cu siguranță tre' să-ți fac în primul rând dosar medical și dup-aia încet, încet”, îi spunea Miruna Pascu, fiului ei aflat în închisoare, conform Digi24.ro.

Inspectoratul de Poliție Constanța, proiect pilot

La câteva zile după accident, șefului Inspectoratului de Poliție Constanța, Constantin Adrian Glugă, și-a depus demisia.

A fost deschisă o cercetare prealabilă pentru neglijenţa „manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a discuţiilor cu şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege, pentru mai mulţi lucrători de poliţie - un comisar şef de poliţie, adjunct al IPJ Constanţa, şeful Serviciului Rutier al IPJ Constanţa şi şeful Poliţiei Mangalia”, conform unui comunicat al MAI.

Despre cum ar fi putut polițiștii din Constanța să prevină accidentul, citiți aici.

Tragedia de la 2 Mai | Șapte zile, șapte întrebări fără răspuns

În septembrie, la două săptămâni după accidentul de la 2 Mai, ministrul Cătălin Predoiu ajungea la Inspectoratul de Poliție Constanța. Cu promisiuni că va reorganiza total inspectoratul și că va fi un proiect pilot.

Pe 8 noiembrie, Predoiu a lansat proiectul pilot.

Jurnaliștii de la PressHub au făcut o sinteză a proiectului:

• Structura combatere a crimei organizate din portul Constanța intră în subordinea Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța. Polițiștii vor lucra tot în port, iar funcțiile de execuție nu se diminuează.
• Se desființează Secția Poliție Transport Maritim și va funcționa în cadrul Poliției municipiului Constanța, fără adjunct. Funcțiile de execuție din secție vor lucra tot în port.
• Din cinci secții urbane la Constanța, rămân patru, care vor avea șef și adjunct, iar Mamaia și Port devin secții doar cu șef. La fel, Neptun și Costinești.
• Din nouă secții rurale rămân trei (Băneasa, Mihail Kogălniceanu și Cogealac). Restul se desființează, posturile de polițiști intră în subordinea unor poliții orășenești, iar funcția de șef secție rurală devine de adjunct la poliția orășenească din proximitate.
• Serviciul rutier va avea 6 ofițeri care vor coordona câte 20-30 polițiști (care vor face 2-3 patrule pe zi) pe 6 tronsoane rutiere: Constanța- Hârșova; Constanța – Cernavodă, Constanța – Tulcea, Constanța -Negru Vodă, Constanța – Băneasa, Constanța - Vama Veche.
  

Drogurile au ajuns în CSAT

Pe 12 octombrie, pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a ajuns problema consumului de droguri de către tineri și elevi, ca risc major la adresa siguranței individuale și naționale.

Tot ca o consecință a accidentului de la 2 Mai și a puternicelor reacții din societate, membrii CSAT au decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional care să elaboreze un plan comun de acțiune pentru a combate fenomenul drogurilor.

Grupul e format din secretari de stat, nominalizați de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, procurori desemnați de către Ministerul Public și specialiști din instituțiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.

Iar pentru transpunerea în practică a planului de acțiune, CSAT a cerut ca Executivul să adopte măsuri concrete pentru consolidarea autorităților care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracționale grave, printre care și traficul și consumul de droguri.

Îți mai recomandăm

CSAT: Consumul de droguri în școli, risc la adresa siguranţei naţionale

Nu au mai existat alte comunicări legate de activitatea grupului interinstituțional.

Datele alarmante de la Spitalul Obregia

Dincolo de tot zgomotul autorităților, realitatea e dură. O statistică transmisă de Spitalul Obregia din București la solicitarea Europa Liberă arată că fenomenul consumului de droguri în rândul minorilor și tinerilor e în continuă creștere. Și rapidă.

Pe 20.12.2013, la Clinica V Psihiatrie Pediatrică erau internați 10 pacienți cu consum de substanțe psihoactive. Cel mai mic avea 14 ani.

Dacă în 2021, la Obregia au fost tratați internați sau în clinica de zi 67 de minori, în 2022 numărul acestora a ajuns la 181.

Iar în 2023, până pe 20 decembrie, pe la Obregia pentru tratament 311 minori și tineri.

Cu ce probleme ajung copiii la Obregia?

• Tulburări mentale și de comportament datorate folosirii drogurilor multiple și altor substante psihoactive
• Tulburäri mentale și de comportament datorate folosirii substantelor derivate din cannabis
• Tulburări mentale și de comportament datorate folosirii substantelor opiacee
• Tulburări mentale și de comportament datorate folosirii sedativelor sau hipnoticelor
• Tulburări mentale și de comportament datorate folosirii solvenților volatili
• Tulburări mentale și de comportament datorate folosirii halucinogenelor.
  

Medicii de la Spitalul Obregia spun că majoritatea pacienților consumă mai multe tipuri de substanțe (canabis, noi substanțe psihoactive, metamfetamine, cocaină, opioide, halucinogene, anxiolitice si sedative).

49 dintre copiii tratați anul acesta nu erau la prima internare. Mai fuseseră la Obregia cel puțin o dată. Medicii de la spitalul bucureștean spun că ar putea fi mai mulți. Însă, pentru că nu există o bază de date comună cu alte servicii de psihiatrie, nu au o cuantificare reală a procesului de reabilitare.

Cel mai mic pacient tratat în ultimii doi ani de medicii de la Obregia pentru consum de droguri avea 11 ani și 9 luni.