Astfel, perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie va începe pe 12 martie 2024 şi se va încheia în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial, prevede OUG.
Perioada electorală este intervalul de timp cuprins între ziua aducerii la cunoștința publică a datei la care vor avea loc alegerile și data în care rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunoștința publică pentru prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, după expirarea tuturor termenelor pentru contestații și răspunsuri la acestea.
Preşedintele AEP Toni Greblă a precizat că un element de noutate este pentru votul în străinătate şi anume listele suplimentare care erau consemnate cu pixul sunt acum consemnate electronic, prin Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Astfel lista suplimentară pentru cetăţenii români din străinătate e generată electronic, ceea ce duce la economisirea timpului şi păstrarea acurateţii, a mai explicat Greblă la finalul şedinţei de vineri a Guvernului.
Ordonanţa, spune șeful AEP, are simple ajustări tehnice necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor și nu restrânge niciun termen și niciun drept.
El spune că realizatorii ordonanței au fost „preocupaţi de creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul, de mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi”.
Una dintre modificări priveşte organizarea votului în străinătate, unde s-a renunțat la ideea listelor suplimentare care „erau consemnate cu pixul şi semnătura celui care vota”, a spus Greblă.
În schimbul lor, va fi folosită o aplicaţie cu liste suplimentare care se generează electronic, cu garanția acurateței și a câștigării timpului, pentru ca un cetăţean care a votat o dată în străinătate să nu mai poată vota în altă secție din ţară sau din străinătate.
El a dat asigurări că au fost respectate Constituţia, recomandările Comisiei de la Veneţia şi bunele practici în materie electorală, fără o modificare a legislației în domeniu.
„Am făcut modificările numai în ceea ce priveşte chestiunile tehnice care ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Atât Comisia de la Veneţia, cât şi Constituţia României, practica Curţii Constituţionale nu recomandă modificări legislative, ale legislaţiei electorale. De aceea am făcut simple ajustări tehnice care sunt necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi am fost preocupaţi de creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul, de mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi, deci nu am restrâns niciun termen, niciun drept în nicio situaţie, ci dimpotrivă am căutat să le lărgim”, a declarat preşedintele AEP.
El a oferit şi un exemplu în acest sens şi anume perioada în care pot fi desfăşurate activităţile care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile.
De asemenea, a fost extinsă perioada electorală pentru alegerile locale, astfel încât să înceapă în acelaşi termen cu cel prevăzut pentru alegerile europarlamentare.
„Vă dau un singur exemplu: perioada electorală, cea în care pot fi desfăşurate activităţi care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile şi pentru alegerile locale, tocmai pentru a da posibilitate în plus, un timp în plus competitorilor electorali să poată să îşi organizeze activitatea în aşa fel încât să poată să depună candidaturile, semnăturile, ş.a.m.d., inclusiv cu 30 de zile înainte să poată să fie declanşată campania electorală”, a explicat Greblă.
De asemenea, ordonanţa prevede înfiinţarea:
- Biroului Electoral Central,
- Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate,
- Birourilor electorale de circumscripţie judeţeană,
- Biroului electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti,
- Birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală,
- Birourilor electorale de circumscripţie ale sectoarelor Municipiului Bucureşti,
- Birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate.
Actul normativ mai cuprinde şi modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a preşedintelui şi locţiitorului Biroului Electoral Central, modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a preşedintelui şi locţiitorului biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, componenţa birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, orăşenească, municipală, comunală, respectiv biroul electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară.
Totodată, actul normativ prevede că o persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru Parlamentul European, precum şi pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean.
Guvernul va stabili, prin hotărâri, în următoarea perioadă calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum şi numărul de zile pentru care se acordă indemnizaţiile, precum şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.
Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv şi pentru instituţiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Modelele ştampilelor electorale şi modelul timbrului autocolant se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 10 zile de la începerea perioadei electorale, mai arată sursa citată.
În urmă cu o zi proiectul de ordonanță nu a fost adoptat de Executiv, pentru că nu avea toate avizele.
În coaliţia de guvernare PNL-PSD, reunită vineri dimineață înaintea ședinței de guvern, s-a decis reformularea articolelor din Ordonanţă, astfel încât primarii în funcţie care doresc să candideze la alegerile locale pentru alt partid să o poată face fără să îşi piardă mandatul, potrivit unor surse politice.
Imediat după anunțul adoptării ordonanței, liderul Uniunii Salvați România (USR), Cătălin Drulă, a lansat o „alertă de hoție” într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook. El spune că miza ordonanței ar fi eliminarea Partidului Mișcarea Populară (PMP), aliat electoral al USR, din secțiile de vot.
„Îi deranja că erau prea mulți ochi ca să asigure integritatea votului. Printr-o șmecherie de 2 bani, este schimbat algoritmul de desemnare a delegațiilor în secțiile de vot și PMP partid cu europarlamentari este scos în favoarea grupului minorităților naționale din Camera Deputaților (altele decât cea maghiară) care primește în premieră un reprezentant.”
Cu această modificare, spune Drulă, „rămâne să apere voturile voastre doar reprezentantul USR (probabil pentru că nu au găsit un algoritm plauzibil să ne scoată și pe noi).”
El spune că modificarea a fost făcută în ultimul moment, chiar față de textul OUG pus în transparență în urmă cu câteva zile.
