Prin urmare, fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie - făcută de stat - de 8.815 euro.
În total, statul român are de plătit 168,8 miliarde de euro, împrumuturi de pe piețe externe și emisiuni de titluri de stat. Adică aproape jumătate (49%) din Produsul Intern Brut (PIB).
Cei mai mulți bani, aproape 9 miliarde de euro, au fost împrumutați în ianuarie 2023. Urmează în clasament luna decembrie 2023, cu 4,8 miliarde de euro.
Iar ritmul împrumuturilor a fost amețitor - aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023.
Iar ca să explicăm cum afectează aceste împrumuturi viața fiecărui român în parte, am revenit la Ion Popescu, personajul nostru dintr-un articol anterior, un român din clasa medie din Craiova.
Ion Popescu are un salariu lunar de puțin peste 1.000 de euro (5.000 de lei), soție e șomeră și au doi copii. Familia are de plătit, în nume propriu, o rată lunară, la un credit de nevoi personale, de 90 de euro (450 de lei).
Statul a făcut, însă, și el împrumuri în numele lui Ion, de aproximativ 8.800 de euro, din care 1.315 euro doar anul trecut.
Ion așteaptă de la stat investiții - în drumuri, spitale și școli. Și speră ca măcar din banii pe care i-a împrumutat în numele lui să fie făcute modernizări.
Dacă statul ar fi Ion Popescu, din acest moment nu ar mai putea să împrumute niciun euro. Pentru că atins deja gradul maxim de îndatorare de 20% din venituri, la creditele în euro, stabilit de Banca Națională a României pentru persoanele fizice. Ba chiar l-a depășit.
Ion ar vrea să știe cum s-au adunat în contul său atâtea datorii. Cine și cum a decis că e nevoie de mai mulți bani decât își permite. Pentru că el un om chibzuit și își drămuiește bine fiecare bănuț.
Datoria publică a crescut cu o treime de la alegerile din 2020
Procentual vorbind, între momentul de după alegerile din 2020 și ultima lună a lui 2023, România e mai datoare cu 42 de miliarde de euro, adică o creștere de 33%.
În 2020, statul a împrumutat 17 miliarde de euro, în 2021 - aproape 10 miliarde, iar în 2022 - peste 7.
Dacă analizăm situația, în funcție de cine a fost în fruntea Guvernului, cei mai mulți bani, peste 20 de miliarde de euro, i-a împrumutat Guvernul Ciucă.
La sfârșitul lunii decembrie 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 170 de miliarde de euro, adică 48,9% din PIB.
Ceea ce înseamnă, raportat la populația rezidentă în România, de puțin peste 19 milioane de persoane, conform recensământului de anul trecut, o datorie per cetățean rezident de 8.815 de euro.
Saltul datoriei publice de anul trecut, de 25 de miliarde euro, este cel mai mare din istoria recentă.
Cum stă Europa
Eurostat a publicat, pe 23 octombrie 2023, statisticile cu privire la datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană.
Grecia (166,5%) era pe primul loc, urmată de Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%).
Cele mai puțin îndatorate erau Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).
Iar media europeană este de peste 80%, ceea ce înseamnă că România, cu 48,2% cât înregistra la 30 iunie 2023, e mult mai jos în clasament.
Ce spun specialiștii
Datoria publică a României nu este foarte ridicată, comparativ cu a altor țări, însă există două motive de îngrijorare.
„În primul rând, perspectiva este tot de creștere. În al doilea rând, serviciul datoriei sau costul acesteia este mare, raportat la veniturile statului român. De exemplu, anul trecut am plătit 2% din PIB dobânzi”, evaluează situația prof. univ. Bogdan Glăvan.
Din această perspectivă, creșterea îndatorării nu este sustenabilă și de aceea instituțiile internaționale, adică finanțatorii României, insistă ca statul să își sporească veniturile, mai explică Bogdan Glăvan.
O analiză din martie 2024 a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) cu privire la economia românească cataloghează datoria publică ca fiind „riscantă”.
„Fără reforme fiscale majore pentru a reduce deficitul de la nivelurile actuale, o încetinire a creșterii economice și ratele dobânzilor mai mari ar face ca pasivele financiare guvernamentale să scape rapid de sub control”, scriu specialiștii OECD.
Iar proiecțiile OECD pe termen lung evidențiază problemele financiare pe care România le va avea dacă nu reușește să corecteze dezechilibrele fiscale actuale. La un nivel al deficitului apropiat de cel actual, în 2049, datoria publică a României ar putea ajunge la 90% din PIB.
Singura proiecție optimistă, de scădere a ponderii datoriei în PIB pe termen lung, după o creștere până la un maximum de 60% din PIB, în 2030, este reforma profundă.
O reformă care să includă nu doar scăderea cheltuielilor, ci și un nou sistem de taxare, consideră specialiștii OECD.
DICTIONAR DE TERMENI
- Datorie publică guvernamentală - totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, care provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.
- Datorie publică guvernamentală internă - partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, în lei sau în valută, în conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.
- Datorie publică guvernamentală externă - partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.
- Serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată.
- Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fără a se limita la acestea:
- titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă;
- împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituţii de credit, persoane juridice române sau străine, în condiţii rezultate în urma negocierilor;
- împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;
- împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, în condiţiile legii;
- garanţii de stat.
Sursa: Camera Deputaților
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
