Partidul naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar pregăti o campanie de dezinformare care să creeze impresia că românii din Ucraina ar fi asupriți, spun oficiali din Direcţia Principală de Informaţii (HUR) a Ministerului Apărării de la Kiev, pentru publicația Kyiv Post.
Aceiași oficiali au declarat, sub protecția anonimatului, că reprezentanți ai „partidului pro-rus” fac în această perioadă interviuri cu preoți din satele din regiunile Cernăuți, Zakarpatia și Odesa, unde locuiesc cei mai mulți dintre etnicii români din Ucraina.
De asemenea, partidul naționalist AUR este acuzat că intervievează familiile bărbaților care servesc în prezent în armata ucraineană, ca parte a pregătirilor pentru operațiunea de propagandă.
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a respins „dezinformările lansate de serviciul de spionaj ucrainean”, printr-un comunicat publicat duminică.
„Regimul de la Kiev [...] se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmărește și intimidarea românilor din Ucraina, precum și intimidarea Patriarhiei Române”, mai spune Târziu.
Acesta acuză la rândul său serviciul de informații ucrainean că „regurgitează și minciuna că operațiunea ar fi coordonată de Rusia”.
Această parte din răspunsul AUR face referire la informația lansată de Direcţia Principală de Informaţii (HUR), potrivit căreia o campanie de informare similară este desfășurată de reprezentanții partidului bulgar „Renașterea” în regiunea Odesa, vizând satele locuite în principal de etnici bulgari.
O sursă din serviciile secrete ucrainene consideră că sincronizarea acestor operațiuni speciale sugerează o posibilă coordonare din partea Kremlinului, mai adaugă Kyiv Post.
Lansarea candidaților la Chișinău, fără George Simion
În aceeași zi în care a respins acuzațiile apărute în presa ucraineană, pe 21 aprilie, partidul i-a prezentat la Chișinău pe o parte dintre candidații pentru alegerile europarlamentare din luna iunie.
De la eveniment a lipsit chiar președintele AUR, George Simion, care este declarat indezirabil în Republica Moldova, în ciuda discursului politic pe care spune că îl promovează: unirea românilor din cele două țări.
În luna februarie, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că președintele partidului AUR, George Simion, face parte „din efortul de destabilizare” a țării.
Atunci, autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția de a intra în Republica Moldova cu încă cinci ani, până pe 1 octombrie 2028.
Dorin Recean a mai spus că autoritățile de la București au fost informate cu privire la acest detaliu.
Ce răspund serviciile de informații
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Serviciul Român de Informații a transmis că „activităţile de cooperare ale SRI cu servicii de informații din alte state sunt încadrate în categoria secretelor de stat și pot fi comunicate (doar) beneficiarilor legali”.
„Acest tip de informații sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”, a precizat SRI.
Un răspuns asemănător a venit și din partea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, întrebat de Europa Liberă care au fost motivele pentru care autoritățile din R. Moldova au decis să-i interzică lui George Simion intrarea pe teritoriul său.
„Comunicarea datelor şi a informațiilor care constituie motivele deciziei privind declararea străinului persoană indezirabilă se poate face, pentru rațiuni de securitate națională, numai în condițiile stabilite şi numai către destinatarii prevăzuți în mod expres de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională şi la protejarea secretului de stat”, se arată în răspunsul autorităților de la Chișinău.
Pe de altă parte, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a detaliat pentru Europa Liberă că George Simion a fost declarat persoană indezirabilă deoarece „a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”.
„Atunci când decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă se întemeiază pe rațiune de securitate națională, decizia va conține un rezumat al motivelor care au stat la baza ei, în forma care să nu permită divulgarea confidențialității datelor obținute”, a adăugat SIS.
„Astfel, ținând cont de exigențele normative, menționăm că dl George-Nicolae Simion a fost declarat indezirabil în legătură cu implicarea în treburile interne ale Republicii Moldova, capabile să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a subliniat serviciul de informații de la Chișinău.
De asemenea, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a răspuns de ce i-a interzis intrarea lui George Simion în Ucraina.
„Pe baza dovezilor privind activitățile antiucrainene sistematice care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și care încalcă suveranitatea statului și integritatea teritorială a acesteia, s-a luat decizia de a interzice accesul pe teritoriul Ucrainei a politicianului român menționat de dumneavoastră”, a precizat SBU pentru Europa Liberă.
„Alte informații privind problemele ridicate sunt clasificate ca informații cu acces restricționat și nu pot fi divulgate”, au mai transmis serviciul de informații de la Kiev.
Europa Liberă a solicitat în ultimele trei săptămâni un răspuns din partea lui George Simion cu privire la aceste acuzații și motive pentru care a fost declarat persona non grata în cele două țări.
Până la publicarea acestui articol, președintele AUR nu a oferit o reacție.
Ce prevede legislația României cu privire la drepturile persoanelor declarate indezirabile în alte țări?
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României (CCR), a declarat pentru Europa Liberă că „nu există sancțiune în legislația română pentru cel care a fost declarat indezirabil pe teritoriul altui stat”.
„Dacă ar fi comis o infracțiune pe acolo, e altceva. Dar dacă nu a fost condamnat pentru o infracțiune oarecare de statul respectiv, noi n-avem nicio treabă cu asta”, a mai spus el pentru Europa Liberă.
„Condamnații penal nu sunt indezirabili în cele mai multe cazuri. Sunt anumite fapte pentru care ești declarat indezirabil, dacă ai vreo acțiune împotriva siguranței naționale a acelui stat, acțiuni serioase, grele”, a precizat fostul șef al CCR.
Întrebat în mod specific dacă George Simion riscă ceva pe teritoriul României, Augustin Zegrean a răspuns:
„Cetățenia română care este dobândită prin naștere, nu poate fi retrasă. De aia este cetățean, ca să fie apărat de statul al cărui cetățean este. Dacă un alt stat l-a declarat indezirabil, ar fi problema lui și a statului respectiv”, a continuat el.
„Nu poate să rămână pe teritoriul acelui stat, dar statul român este obligat să-l primească înapoi, pentru că e cetățean român”, a subliniat Augustin Zegrean.
Nici în ceea ce privește dreptul de a fi ales, Constituția sau legislația României nu prevăd în mod expres vreo interdicție pentru situația în care se află acum George Simion.
„Nu poate fi ales în Moldova sau în Ucraina, unde a fost declarat indezirabil”, a răspuns Augustin Zegrean, adăugând că, în opinia sa, o eventuală lege care să prevadă pierderea unor drepturi pentru cetățenii români declarați indezirabili de către alte țări ar fi din start neconstituțională.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
