Actualizare: Poliţia Republicii Moldova a anunțat marți că a confiscat echivalentul unui milion de euro, bani aflaţi asupra a aproximativ 150 de susţinători proruşi ai opoziţiei care se întorceau de la o reuniune de la Moscova.
Este vorba de o schemă de finanțare ilegală a unor partide politice din surse obscure, „cu introducerea mijloacelor financiare în țară prin contrabandă, în interesul unui grup infracțional”, a declarat marți, într-o conferință de presă procurorul șef-interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună, într-o conferință de presă organizată marți la Chișinău.
Parchetul studiază posibilitatea deschiderii unui dosar pentru „înaltă trădare”.
Știrea inițială
Șor a condus pe 21 aprilie, la Moscova, o întâlnire a politicienilor de opoziție din Republica Moldova și a anunțat că Partidul Șor, Partidul Renaștere, Partidul Șansă, Partidul Forțele Alternative ale Mântuirii Moldovei și Partidul Victoria vor forma blocul electoral Pobeda (Victoria), spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington în raportul său din 21 aprilie.
Președinte al comitetului executiv, Șor a declarat că blocul își propune să îmbunătățească relațiile Moldovei cu Rusia și Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) condusă de Rusia și Comunitatea Statelor Independente (CSI) și pledează împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE).
Presa de dincolo de Prut scrie că, pe lângă victoria la prezidențiale, blocul își propune să boicoteze și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Blocul intenționează să prezinte un candidat la alegerile prezidențiale din octombrie 2024 din R.Moldova, pe care-l va anunța în curând, scrie ISW.
Blocul electoral Victoria va permite probabil Kremlinului să se concentreze pe un efort politic unificat în Moldova, în loc să mențină relații cu mai mulți actori și partide moldovenești proruse, așa cum a făcut până acum, remarcă think tankul de la Washington.
Evghenia Guțul, guvernatorul Găgăuziei, o regiune separatistă creată de Rusia în Republica Moldova, va fi secretar executiv al formațiunii nou create.
Marina Tauber, un apropiat al lui Șor, membru al parlamentului din R.Moldova, sancționată și ea de SUA, va fi secretarul comitetului executiv.
Blocul intenționează să prezinte un candidat la alegerile prezidențiale din octombrie 2024 din R.Moldova, pe care-l va anunța în curând, scrie ISW.
Șor, Guțul și Tauber nu îndeplinesc cerințele privind vârsta minimă pentru a candida la președinția Republicii Moldova.
Blocul electoral este probabil menit să creeze impresia unui sprijin larg răspândit în Moldova pentru politicile proruse și pentru Șor însuși, care continuă să fie conducătorul major al influenței Kremlinului în politica moldovenească, chiar dacă trăiește în exil în Israel.
Majoritatea partidelor care alcătuiesc noul bloc electoral Victoria sunt deja afiliate în mare măsură la Șor și nu au o influență extinsă în sfera politică a Republicii Moldova.
Partidul Șansa, cunoscut înainte ca Partidul Nostru, s-a alăturat lui Șor în iunie 2023, după ce autoritățile moldovenești au interzis Partidul Șor.
Autoritățile moldovenești au interzis Partidului Șansa să participe la alegerile locale din noiembrie 2023.
Partidul Forțele Alternative ale Mântuirii Moldovei s-a înregistrat ca partid politic în martie 2022 și a aderat ulterior la blocul electoral SOR în iunie 2023, dar în prezent nu deține niciun mandat în parlament.
Partidul Victoria este un partid nou care s-a înregistrat abia la sfârșitul lui decembrie 2023, iar șeful acestuia, Vadim Groza, a fost membru al Partidului Socialist și este actualul primar al Șoldăneștiului, oraș din nord-estul Moldovei.
Partidul Renaștere este probabil cel mai influent dintre partidele care alcătuiesc noul bloc electoral Victoria, dar în prezent deține doar patru locuri în parlamentul de 101 de locuri al Republicii Moldova. Partidul era aproape inactiv până când doi politicieni moldoveni au părăsit Partidul Socialist pentru a se alătura Partidului Renaștere în mai 2023, după ce s-au întâlnit cu șeful Partidului Liberal Democrat Rus (LDPR) Leonid Sluțki în Rusia, în martie 2023, și cu Șor în Israel, în mai 2023.
Partidul Renaștere a orchestrat un protest de amploare la Chișinău în februarie 2024, la care a fost cerută demisia Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anulat recent o hotărâre care interzicea politicienilor care au fost membri ai Partidului Șor să candideze la alegerile din Republica Moldova.
ISW a prognozat încă de atunci că Kremlinul va exploata contextul și că-i va promova pe cei afiliați la partidul Șor înainte de viitoarele alegeri prezidențiale din Republica Moldova.
„Kremlinul este probabil angajat în operațiuni hibride care vizează destabilizarea societății moldovenești, atacarea guvernului democratic al Republicii Moldova și prevenirea aderării Moldovei la UE”, spune ISW.
„La 1500 de km depărtare de Moldova, un grup criminal s-a adunat să aducă în Moldova «pobeda». Și nu, nu e vorba despre mașina Pobeda, căci moldovenii preferă modele europene, skode, mercedesuri și renaulturi. Nu au vorbit niciun cuvânt în limba română, nici măcar «moldovenește», cum numesc ei limba, nu au vorbit. S-au prezentat drept servitori de vază ai regimului de la Kremlin, s-au închinat și au declarat că vor închina Moldova cu prima ocazie, adică cu prima «pobedă». Moldovenii au demonstrat că sunt un popor înțelept și nu vor permite ca niște bandiți să pună mâna pe țara noastră și să o pună în genunchi”, a scris Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Maiei Sandu, pe canalul său de Telegram.
Oligarhul fugar Ilan Șor este condamnat de justiția din Republica Moldova la 15 ani de închisoare, în lipsă, într-un dosar de fraudă bancară.
Șor a fugit din țară în iunie 2019, odată cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, sub presiunea dosarului privind frauda bancară de un miliard de dolari din economiile populației, care reprezintă 12% din produsul intern brut (PIB) al Moldovei.
Reținut în mai 2015, Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță, în mai 2017, la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.
Situată între România, stat membru UE și Ucraina devastată de invazia rusească, Republica Moldova s-a aflat mult timp pe orbita Kremlinului și a virat cu fermitate spre Occident în timpul mandatului de președinte al Maiei Sandu.
Şefa statului moldovean l-a acuzat cu consecvență pe președintele rus Vladimir Putin că poartă un „război hibrid” în micuța fostă republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori ca să oprească ruptura de Moscova.
Un referendum pe tema unei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană urmează să fie organizat în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
