Activitatea rețelelor sociale stârnește îngrijorări și la nivel european, după ce în Statele Unite a fost adoptată o lege pentru interzicerea sau vânzarea TikTok, pe fondul unor suspiciuni de spionaj.
UE a adoptat în ultimii ani mai multe legi și regulamente cu privire la funcționarea platformelor de social media și a altor servicii digitale, în frunte cu Actul Legislativ privind serviciile digitale (DSA), din 2022, respectiv de Actul legislativ privind piața digitală (DMA).
Sunt cele două documente-cadru, urmate de Regulamente de aplicare care presupun verificarea strictă (în special) a marilor platforme de social media și a motoarelor de căutare (cu peste 45 de milioane de utilizatori lunar) în special cu privire la moderarea conținutului, restricționarea mesajelor incitatoare și ilegale, respectiv publicitatea găzduită.
Booking intră în vizorul CE
Comisia Europeană a anunțat pe 13 mai că platforma de servicii hoteliere Booking.com a fost inclusă pe lista „controlorilor de acces”, conform normelor stabilite în DMA.
Compania va avea șase luni la dispoziție pentru a transmite un raport detaliat în care demonstrează cum aplică regulile impuse de UE.
Dacă nu va demonstra respectarea normelor, amenzile pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri de la nivel mondial. Anul trecut, aceasta a depășit 21 de miliarde de dolari.
Forul european a anunțat încă din martie că Booking.com ar putea fi inclusă în această categorie, la fel ca XAds și Tik Tok Ads, însă a transmis luni că doar Booking a fost inclusă în listă.
„Cooperăm cu Comisia Europeană încă de dinainte de comunicarea deciziei. În prezent, revizuim decizia de desemnare și intenționăm să continuăm cooperarea într-un mod constructiv, pe măsură ce dezvoltăm soluții pentru a respecta prevederile”, au spus reprezentanții Booking, conform agenției de presă Reuters.
Șase companii - furnizoare a 22 de servicii - au fost incluse de Comisie încă din 2023 în rândul controlorilor de acces (gatekeepers):
- Alphabet, deținătorul serviciilor Google și YouTube
- Amazon
- Apple
- ByteDance (Tik Tok)
- Meta (Facebook și Instagram)
- Microsoft (pentru serviciul de operare de sistem Windows)
Potrivit normelor DMA, companiile incluse în lista „gatekeepers” trebuie să se asigure că aplicațiile de mesagerie sunt interoperabile cu ale concurenților, să lase la latitudinea utilizatorilor ce aplicații instalează, să nu își favorizeze propriile servicii sau să împiedice dezinstalarea unor aplicații pre-instalate pe dispozitive.
Tik Tok a contestat decizia de includere în listă anul trecut, la fel cum au făcut și alte companii atunci când organismele europene au anunțat măsuri dure asupra lor.
Spre exemplu, în 2021, Comisia Europeană a amendat Google cu 2,1 miliarde de euro pentru încălcarea politicilor antitrust.
Anul trecut, compania Meta a fost amendată cu peste 1,2 miliarde de euro de către autoritatea irlandeză de protecție a datelor pentru încălcarea de către Facebook a prevederilor GDPR privind transferul de date în SUA, începând cu 2020.
Amenda a fost confirmată de Boardul European pentru protecția datelor. Deținătorul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunțat încă de atunci contestarea deciziei.
Până la cazul Facebook, recordul cu privire la cuantumul amenzii privind GDPR fusese aplicat companiei de comerț online Amazon, în valoare de peste 700 de milioane de euro.
Cu ochii pe platformele de social media
Instituțiile europene au pornit în ultimele luni verificări legate de modul în care cele mai cunoscute platforme de social media – Facebook, Instagram, TikTok și X (fosta Twitter) – combat discursul urii, manipularea și publicitatea înșelătoare.
Comisia Europeană (CE) a anunțat, la mijlocul săptămânii trecute, că solicită platformei de social media X informații cu privire la reducerea resurselor de moderare a conținutului și la modul în care verifică riscurile legate de instrumentele de inteligență artificială.
X - care și-a schimbat numele după preluarea de către miliardarul Elon Musk - are în Uniunea Europeană peste 110 milioane de utilizatori și este inclusă în rândul celor 14 platforme de social media foarte mari, clasificate astfel începând din 2023 de către organismele blocului comunitar.
Este vorba de platforme de social media cu peste 45 de milioane de utilizatori lunar, unde sunt incluse și Facebook, Instagram sau TikTok, care fac și ele obiectul unor verificări deschise de Comisie.
Forul european solicită platformei X „să furnizeze informații detaliate și documente interne cu privire la resursele sale de moderare a conținutului”, în condițiile în care și-ar fi redus echipa de moderatori de conținut cu 20%, conform celui mai recent raport al companiei, transmite Comisia Europeană.
Inițiativa este parte a procedurilor de verificare deschise față de X, încă de la finalul anului trecut, ca urmare a suspiciunilor de difuzare de conținut ilegal.
Principalul instrument care stabilește măsurile pe care trebuie să le ia platformele de social media este Actul legislativ privind serviciile Digitale (DSA).
Documentul a fost pus în aplicare, parțial, începând de anul trecut și integral din februarie, prin intermediul Regulamentului de servicii digitale.
Ce este ilegal în lumea reală este ilegal și în online.Dragoș Tudorache, europarlamentar
DSA-ul a fost conceput pentru a le permite mai ușor utilizatorilor să identifice și să raporteze conținutul ilegal, să combată hărțuirea online, să asigure transparență privind publicitatea și să împiedice reclame direcționate pe baza unor date sensibile, în special privind minorii.
„Mesajul este că ceea ce este ilegal în lumea reală este ilegal și în online, fie că vorbim de instigare la ură, hărțuire sau pornografie infantilă”, explică pentru Europa Liberă europarlamentarul Dragoș Tudorache, președintele Comisiei Speciale pentru Inteligență Artificială din UE.
El a fost implicat în elaborarea legii inteligenței artificiale, care a fost aprobată de către Parlamentul European în acest an, și despre care spune că este complementară pachetelor de legi și regulamente privind funcționarea platformelor de social media.
Campanie împotriva dezinformării
Comisia Europeană a anunțat la mijlocul săptămânii trecute că a pornit o campanie de comunicare pentru a încuraja gândirea critică și indentificarea dezinformării și manipulării informațiilor.
Campania a fost lansată în prefața alegerilor europarlamentare (6-9 iunie) și este derulată împreună cu instituțiile care reglementează serviciile mass-media audiovizuale din 27 de state UE.
Materialul video al campaniei va fi difuzat în toate statele membre și va fi disponibil în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE până la începutul lunii iunie.
„Comisia dă publicității și un nou set de instrumente cu sfaturi practice pentru profesori și educatori, inclusiv sugestii practice pentru a-i ajuta pe aceștia să le explice elevilor și tinerilor ce sunt dezinformarea și manipularea informațiilor și să le ofere mijloace pentru a recunoaște și a combate aceste fenomene”, a anunțat instituția.
Totodată, a fost lansată și o pagină web va oferi un punct unic de acces la toate informațiile și resursele utile privind comunicarea strategică și combaterea dezinformării.
Pe de altă parte, utilizatorii ar trebui să poată afla mai ușor motivele pentru care o postare le este, de exemplu, blocată.
Chiar dacă nu sunt comparabile cu măsurile disputate în SUA, unde TikTok ar putea fi interzis ca urmare a suspiciunilor de folosire a serviciilor sale în scop de spionaj, măsurile UE își propun verificarea riguroasă a activității platformelor de social media, spune Tudorache.
„Până acum, platformele de social media pretindeau că sunt doar un intermediar între creatorul de conținut și utilizator, mesajul legilor intrate în vigoare este că platformele sunt responsabile pentru conținutul pe care îl găzduiesc.”
Acțiunile față de platforme
Cu Actul legislativ privind serviciile Digitale (DSA) și a Regulamentul privind serviciile digitale în vigoare, Comisia Europeană a luat „la puricat” începând de anul trecut cele mai cunoscute platformele de social media, de la Facebook și Instagram, la TikTok.
În decembrie 2023, Comisia a inițiat proceduri oficiale față de platforma de social media X, în urma unor suspiciuni că aceasta ar fi încălcat alte prevederi ale Regulamentului de servicii digitale.
Acestea privesc gestionarea riscurilor, moderarea conținutului, elemente de design manipulator („dark patterns”), de transparența publicității și de accesul cercetătorilor la date.
Investigația a plecat de la suspiciuni privind răspândirea de conținut ilegal legate de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, în urma căruia organismul european solicitase platformei informații suplimentare.
Comisia Europeană a anunțat atunci că va verifica măsurile luate pentru împiedicarea difuzării de conținut ilegal, combaterea manipulării și asigurarea transparenței, inclusiv prin asigurarea accesului cercetătorilor la date.
Pe 8 mai, Comisia a anunțat că solicită „noi informații detaliate și documente interne [...] cu privire la resursele sale de moderare a conținutului, având în vedere cel mai recent raport al său privind transparența în temeiul RSD, care a dezvăluit faptul că X și-a redus echipa de moderatori de conținut cu aproape 20 % de la raportul precedent din octombrie 2023, scăzând acoperirea lingvistică în Uniunea Europeană de la 11 la 7 limbi ale UE.”
Celelalte întrebări se referă la diminuarea riscurilor legate de instrumentele de inteligență artificială, respectiv cele incluse în ancheta deschisă în decembrie.
În raportul de transparență publicat de platforma X, care acoperă perioada octombrie 2023 - aprilie 2024, compania a prezentat o situație detaliată a acțiunilor de blocare, activate automat sau manual, a mesajelor cu conținut ilegal.
Totuși, până pe 17 mai, platforma trebuie să răspundă la întrebările legate de moderarea conținutului și instrumentele de inteligență artificială, iar la celelalte întrebări până în 27 mai.
Dacă va transmite răspunsuri incorecte sau înșelătorare, platforma X riscă amenzi și chiar o decizie de restricționare a activității în caz că nu va răspunde deloc.
Verificări față de Facebook și TikTok
Platforma X nu este singura vizată de investigațiile CE, după adoptarea pachetului legislativ legat de serviciile și piața digitale.
În aprilie 2024, Comisia a început verificări și față de platforma Meta, administratorul Facebook și Instagram, cu privire la încălcarea unor prevederi ale DSA, referitoare la publicitatea înșelătoare și conținutul politic al serviciilor sale.
„Încălcările suspectate acoperă politicile și practicile Meta referitoare la publicitatea înșelătoare și conținutul politic al serviciilor sale. Acestea se referă, de asemenea, la indisponibilitatea unui discurs civic eficace în timp real și a unui instrument de monitorizare a alegerilor înainte de alegerile pentru Parlamentul European”, a transmis Comisia Europeană.
Organismul european a anunțat atunci că adună probe, prin solicitarea de informații, interviuri și inspecții.
Europa Liberă a relatat în 17 martie despre postările cu mesaje false de pe rețelele sociale și care induc în eroare utilizatorii, fiind utilizate tehnici de tip deep fake (discurs, în special video, atribuit în mod fals unor persoane, de regulă notorii).
Prin intermediul unor reclame plătite, utilizatori sunt ademeniți spre site-uri obscure prin intermediul unor postări atribuite fie unor companii cunoscute, unor televiziuni sau chiar unor politicieni.
În luna februarie, CE a pornit verificări și față de platforma Tik Tok, în domenii „legate de protecția minorilor, transparența publicității, accesul la date pentru cercetători, precum și gestionarea riscurilor legate de proiectarea dependenței și de conținutul dăunător.”
În cazul TikTok, preocupările organismului european sunt legate în special de utilizarea platformei de către minori, respectiv de „efectele negative reale sau previzibile care decurg din proiectarea sistemului TikTok, inclusiv a sistemelor algoritmice, care pot stimula dependențele comportamentale”.
Evaluările sunt necesare „pentru a contracara riscurile potențiale pentru exercitarea dreptului fundamental la bunăstarea fizică și mentală a persoanei, pentru respectarea drepturilor copilului, precum și pentru a contracara impactul acestuia asupra proceselor de radicalizare”.
În plus, „este posibil ca măsurile de atenuare în vigoare în acest sens, în special instrumentele de verificare a vârstei utilizate de TikTok pentru a împiedica accesul minorilor la conținuturi inadecvate, să nu fie rezonabile, proporționale și eficace”, mai nota Comisia Europeană.
Europarlamentarul Dragoș Tudorache explică pentru Europa Liberă că UE este decisă să combată activitățile care sunt considerate ilegale, iar platformele de social media vor trebui să le respecte.
„Scopul UE nu este să pedepsească din start aceste platforme, e o negociere mai întâi, dar dacă nu sunt respectate recomandările se poate ajunge la penalități deloc mici, până la un anumit procent din cifra de afaceri la nivel mondial și chiar interzicerea activității”, conchide Dragoș Tudorache.
Specialist: E nevoie de alt model de afaceri în social media
Specialistul în media digitală Dragoș Stanca este de părere că pachetul de legi UE și campaniile de combatere a dezinformării sunt binevenite, însă este nevoie de mai mult de atât pentru combaterea răspândirii de informații false.
„Nu se va rezolva niciodată problema răspândirii de informații false în social media câtă vreme modelul de business al social media va rămâne cel bazat pe principiul monetizării atenției utilizatorilor.”
„Atenția utilizatorilor este obținută prin exploatarea emoțiilor pozitive sau negative, iar frica e unul din aceste sentimente care generează dependența necesară funcționării modelelor de afaceri ale rețelelor sociale”, spune Dragoș Stanca.
Efectul campaniilor educaționale în rândul tinerilor este similar cu cel al campaniilor antifumat sau anti-jocuri de noroc, crede el. Asemănarea dintre aceste industrii este că monetizează o dependență, „de atenție/validare/iluzie de informare sau de alt tip”, subliniază specialistul.
„Social media e o mașinărie de generat audiență, deci atenție pentru publicitate care să provoace vânzări. E o unealtă de generat vânzări, nu o unealta gândită pentru informare.”
Fără o implicare directă a platformelor tech și „fără un alt model de afaceri viabil pentru aceste platforme ne vom învârti într-un cerc vicios infinit”, consecținele asupra democrației se vor vedea tot mai acut, adaugă el.
Asta deoarece „nu decența și adevărul înving într-un astfel de ecosistem media, ci extremele și narativele alternative”, conchide Dragoș Stanca.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
