Corespondentul RFE/RL Reid Standish, specializat în influența Chinei din Europa de Est până în Asia Centrală, a realizat o ediție specială a buletinului informativ care se concentrează pe călătoria lui Xi Jinping în Europa săptămâna aceasta, inclusiv o defalcare țară cu țară a ceea ce s-a întâmplat în timpul vizitelor sale în Franța, Serbia și Ungaria.
Într-o călătorie europeană care a avut multe evenimente, liderul chinez Xi Jinping se întoarce la Beijing după un turneu european de cinci zile cu escale în Franța, Serbia și Ungaria, care a permis Beijingului să-și consolideze pozițiile în Europa Centrală și de Est.
Iată de ce este importantă vizita lui Xi Jinping.
Găsirea perspectivei
În timp ce călătoria lui Xi Jinping s-a ocupat de orice, de la legăturile comerciale cu Uniunea Europeană până la relația Chinei cu Rusia pe fondul războiului din Ucraina, turneul se poate rezuma la un mesaj general din partea Chinei: Xi conduce o superputere globală în ascensiune care nu poate fi stăpânită și influența sa în Europa este aici pentru a rămâne.
Liderul chinez a fost primit pe covorul roșu în toate locurile în care călătorit, de la Paris - la președintele francez Emmanuel Macron la liderii prietenoși cu China, precum sârbul Aleksandar Vucic la Belgrad și ungarul Viktor Orban la Budapesta.
În Franța, Macron a încercat să stabilească unele poziții europene mai dure cu privire la Ucraina și subvențiile comerciale - în special în privința anchetei în curs de desfășurare a UE asupra vehiculelor electrice chinezești de pe piața europeană - în același timp căutând să-l farmece pe Xi cu alte probleme.
Înaintea vizitei, Macron a susținut în declarații publice ca Europa să stabilească o relație comercială „mai echilibrată” cu China, iar această problemă a fost abordată pe 6 mai în timpul discuțiilor trilaterale cu Xi și președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen.
După cum a spus, înaintea vizitei, Theresa Fallon, directorul Centrului pentru Studii Rusia Europa Asia, acest lucru i-ar permite lui Macron „să joace rolul unui polițist bun” și Ursulei von der Leyen „să joace rolul polițistului rău” în relațiile cu Xi.
Cu toate acestea, Xi a părut eficient în a se abate de la preocupările europenilor și a crea o breșă între Macron și von der Leyen fie negând categoric orice problemă, denaturând poziția Chinei, fie oferind concesii care erau doar retorice.
Între timp, la Belgrad și Budapesta, Xi a arătat triumfător și a primit salutări foarte coregrafice, care au întărit mesajele chineze despre diviziunile profunde din Europa cu privire la modul de a se implica cu China.
Xi a părăsit ambele țări după ce a anunțat noi parteneriate strategice și investiții care vor consolida și mai mult relevanța Chinei în Europa Centrală și de Est.
De ce contează vizita lidelui chinez
În cea mai mare parte a Europei, opinia publică despre China s-a înrăutățit dramatic în ultimii ani, în special în Europa Centrală și de Est.
Când Xi a vizitat ultima dată Europa în 2016, el a fost îmbrățișat cu căldură la Praga de către președintele ceh de atunci, Milos Zeman, pe fondul unui val de investiții și vizite importante în Republica Cehă, Serbia și Polonia.
De atunci, Polonia și-a încetinit angajamentul cu Beijingul, iar Republica Cehă, sub o nouă conducere, a devenit unul dintre guvernele cele mai opozante ale Europei față de China. Doar Serbia a continuat să-și aprofundeze legăturile din 2016.
Deși a marcat un pas notabil înapoi în regiune, împreună cu irelevanța formatului chinezesc 14+1 pentru interacțiunea cu Europa Centrală și de Est, această vizită recentă arată că China nu poate fi blocată și că Beijingul are o mulțime de cărți noi de care trebuie joacă în relațiile sale mai largi cu Europa.
Reflectând asupra aceastei viziuni chineze, profesorul de la Universitatea Renmin Wang Wen a scris într-o opinie recentă că scara strategică pare să se încline în favoarea Chinei, deoarece „Europa este dornică de redresare economică mai mult ca niciodată”.
„Europa are o regândire: după ce a pierdut Rusia, nu își poate permite să piardă și China”, a scris Wang.
Încă trei povești din vizita lui Xi
1. Franța: Câștigul și cina nu pot merge atât de departe
Macron, care a căutat să dezvolte Europa ca putere militară și economică autonomă din punct de vedere strategic, a abordat o serie de probleme cu Xi, dar spera că această linie independentă ar putea străluci atunci când discuta despre războiul din Ucraina.
Ce înseamnă asta: în timpul declarațiilor comune de presă, Xi a anunțat că sprijină apelul lui Macron pentru un „armistiu olimpic”, pe care președintele francez l-a văzut ca o oportunitate de a „lucra la o soluționare durabilă [a conflictelor] în deplin respect lege."
Comentariile și discuțiile din culise i-au lăsat pe unii din cercul lui Macron optimiști că Xi ar putea fi receptiv să reducă o parte din sprijinul Chinei pentru Rusia pe fondul războiului din Ucraina.
Dar și Xi a admis foarte puțin acest lucru, cel puțin public.
El a reiterat că China nu va livra arme Rusiei și va „controla strict” exporturile de echipamente cu dublă utilizare, ambele fiind poziții pe care guvernul său a promis deja să le aplice.
Xi nu a recunoscut, de asemenea, îngrijorările occidentale că China ajută la menținerea funcționării economiei ruse, oferindu-i acces la bunuri sancționate de Occident, iar apoi a acuzat Washingtonul și alte țări occidentale de ipocrizie, alimentând conflictul prin livrările de arme către Ucraina.
„Ne opunem folosirii crizei din Ucraina pentru a arunca vina, a defăima o țară terță și a incita un nou Război Rece”, a spus Xi pe 6 mai.
În timp ce unii oficiali francezi au plecat cu câteva licăriri de speranță, această evaluare nu este împărtășită pe scară largă.
Înaintea vizitei lui Xi, oficialii UE au spus că China încearcă să negocieze participarea sa în această vară la o conferință de pace privind Ucraina, ca o modalitate de a deschide „calea pentru participarea Moscovei la reuniuni similare în viitor”, a declarat un oficial pentru RFE. /RL.
Adevărata poziție a lui Xi este confirmată și în Rusia și pe câmpul de luptă din Ucraina. O evaluare a serviciilor de informații americane arată că, în 2023, aproximativ 90% din microelectronica Rusiei a venit din China, pe care Rusia a folosit-o pentru a produce rachete, tancuri și avioane. Aceeași cercetare a spus că aproape 70% din importurile de mașini-unelte ale Rusiei în ultimul trimestru al anului 2023 au venit din China.
2. Serbia: reverență, plângere comună și o doză de prudență
Întâmpinați de mulțimi de oameni, Xi și Vucic și-au lăudat „prietenia fermă” dintre țările lor, în timp ce au semnat 28 de noi acorduri de cooperare și au anunțat un nou acord care va „aprofunda și înălța parteneriatul strategic cuprinzător dintre China și Serbia”.
Detaliile: Vizita în Serbia a atins atât substanța, cât și simbolismul.
Serbia sub conducerea lui Vucic a rămas ferm pro-chineză și încă se uită la China pentru investiții de miliarde de dolari, lucru despre care Vuk Vuksanovic, cercetător senior la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad, a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că a transformat Beijingul în „cel mai mare partener important al Serbiei”, depășind chiar și Moscova acum că „legăturile ruso-sârbe sunt sub control constant din cauza Ucrainei”.
Parteneriatul strategic reflectă această tendință, la fel ca și un nou acord de liber schimb semnat înaintea vizitei lui Xi, despre care Vucic a spus că va permite Serbiei să exporte 95% din mărfurile sale fără taxe vamale în China.
Belgradul și Beijingul au semnat, de asemenea, 28 de documente care vor continua să aprofundeze legăturile lor. Deși majoritatea acordurilor erau vagi și nu aveau atașate cifre în dolari, ele au acoperit o serie de probleme, de la schimburi ministeriale la acorduri cu mass-media de stat, care trasează un curs pentru un rol mai mare chinez în țara balcanică.
Când vine vorba de simbolismul vizitei, Xi a sosit la cea de-a 25-a aniversare a bombardării accidentale de către NATO în 1999 asupra Ambasadei Chinei la Belgrad. Într-un articol publicat pe 7 mai de Politika, un ziar sârb, Xi a spus că „NATO a bombardat în mod flagrant Ambasada Chinei”, care „va rămâne în memoria comună a popoarelor chinez și sârb”.
De asemenea, Xi a decis să ignore fostul sediu al ambasadei în timpul vizitei sale, care este acum un mare centru cultural chinez care include și un memorial pentru bombardament.
În timp ce Ministerul chinez de Externe a profitat de această ocazie pentru a critica NATO, mișcarea arată o abordare prudentă din partea lui Xi când vine vorba de o poziție anti-occidentală incitantă în țară și în străinătate, unde ar fi putut umbri alte aspecte ale vizitei sale.
3. Ungaria: un joc de noroc riscant care dă roade
Xi și-a încheiat călătoria în Europa cu o oprire într-o altă țară prietenoasă, aterizând pe 8 mai la Budapesta, unde a realizat noi investiții și a ridicat relația Ungariei cu China pe noi culmi.
Ce trebuie să știți: vizita lui Xi marchează o piatră de temelie pentru îmbrățișarea Chinei de către Orban, care poziționează Ungaria ca un cap de pod pentru influența chineză în Europa Centrală și de Est.
Într-un articol din Magyar Nemzet, care este controlat de partidul Fidesz de la guvernare al lui Orban, Xi a cerut Ungariei să „conducă” relațiile regiunii cu Beijingul și a spus că China dorește să colaboreze îndeaproape cu Budapesta la proiectele Inițiativei Belt and Road (BRI). Liderul chinez a mai promis că va „accelera” construcția unei linii de tren de mare viteză între Budapesta și Belgrad, care a fost amânată de ani de zile.
În timpul vizitei, Xi și Orban s-au angajat, de asemenea, să-și sporească legăturile cu un „parteneriat strategic cuprinzător pentru orice vreme” - o clasificare chineză care denotă cel mai înalt tip posibil de relație pe care Beijingul îl poate avea cu o altă țară. Doar Belarus, Pakistan și Uzbekistan sunt etichetați drept parteneri „pentru orice vreme”.
Mișcarea va încorda cu siguranță relația deja tensionată a Ungariei cu Bruxelles-ul, la fel ca și cele 18 proiecte comune cu China care au fost anunțate de ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
Deși anunțul acordurilor nu avea detalii, acestea ar include un proiect feroviar de mare viteză către aeroportul internațional din Budapesta din oraș și o nouă linie feroviară în toată țara pentru a transporta mașini electrice, baterii și alte produse din fabricile chineze care urmează să fie construite în estul Ungariei.
Budapesta și Beijingul au promis, de asemenea, că vor coopera în proiecte de energie nucleară.
Accentul pus pe vehiculele electrice este demn de remarcat, deoarece Ungaria caută investițiile chineze pentru a se stabili ca principalul centru de producție al Europei pentru vehicule electrice, baterii și alte tehnologii noi.
Gigantul chinez de vehicule electrice BYD a anunțat în decembrie că va construi o fabrică de asamblare în Ungaria, prima sa unitate de producție din Europa.
Great Wall Motor, un alt mare producător chinez de vehicule electrice, se gândește, de asemenea, să construiască o fabrică și mai mare în Ungaria.
Mai multe din călătoria lui Xi în Europa
Taiwan și Kosovo: În timpul declarațiilor sale comune cu Xi, Vucic a folosit ocazia pentru a lega pretențiile teritoriale ale Serbiei cu Kosovo de pretențiile Beijingului asupra Taiwanului.
„Așa cum avem poziții clare cu privire la problema integrității chineze -că Taiwanul este China – așa ei susțin teritoriul Serbiei fără nicio rezervă”, a spus Vucic.
Xi a spus mai târziu că China „sprijină eforturile Serbiei de a-și păstra integritatea teritorială în ceea ce privește Kosovo”.
Următoarea problemă: înaintea vizitei lui Xi și pe fondul unei multitudini de scandaluri comerciale și de spionaj chinezesc în Europa, jurnaliștii Europa Liberă au scris despre răspândirea camerelor de supraveghere fabricate în China de la Dahua și Hikvision, două companii de stat parțial chineze, în zona Europei Central și de Est.
Un sondaj RFE/RL din nouă țări din regiune arată că guvernele au achiziționat milioane de camere în ultimii cinci ani, în ciuda vulnerabilităților de securitate ale dispozitivelor și a practicilor laxe ale producătorilor de date.
După discuțiile lor din 9 mai, Xi și Orban au susținut ceea ce a fost considerată o conferință de presă, dar în schimb ambii lideri au citit declarații fără a răspunde la întrebări.
Xi a evitat în mod celebru orice întâlnire mediatică fără scenariu. MTVA, un canal maghiar deținut și finanțat de stat, deținea drepturile exclusive de difuzare a vizitei lui Xi, iar junraliștii din Serviciul Maghiar al RFE/RL nu li s-a acordat acreditarea de la biroul prim-ministrului ungar pentru a participa.
Prime Time: Când Xi a sosit pe aeroportul din Belgrad pe 7 mai, postul de televiziune de stat al Serbiei a întrerupt chiar și o difuzare a Eurovision Song Contest pentru transmiterea ceremoniei de întâmpinare a liderului chinez.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
