Declarația finală, care permite Ucrainei să tragă cu arme asupra țintelor militare din Rusia, a fost adoptată cu o largă majoritate. Doar nouă din cele 32 de state membre ale NATO au votat împotriva amendamentului.
Una dintre condițiile sub care au fost până acum livrate arme occidentale Kievului pentru apărarea împotriva agresiunii rusești a fost ca Ucraina să nu le folosească pentru a lovi dincolo de granițele țării.
După declarația de la Sofia, membrii alianței pot decide individual dacă permit Ucrainei să le folosească asupra unor ținte militare din Rusia.
„Suntem alături de Ucraina până la victorie și după aceea”, a declarat președintele Adunării Parlamentare, Michal Shcherba, deputat al partidului de guvernământ Platforma Civică din Polonia.
Decizia Adunării Parlamentare a NATO vine după o serie de declarații ale Secretarului General, Jens Stoltenberg, care a pledat pentru ridicarea condițiilor impuse până acum livrărilor de arme către Ucraina. De asemenea, oficiali ucraineni au solicitat tot mai intens această permisiune.
Bulgaria găzduiește sesiunea de primăvară, care a început sâmbătă. Aceasta vine pe fondul agresiunii militare ruse în curs de desfășurare în Ucraina, precum și cu puțin peste o lună înainte de viitorul summit al alianței de la Washington.
Ce se va discuta la summitul NATO de la Washington
La deschiderea celei de-a treia zile a Adunării Parlamentare de la Sofia, Stoltenberg a anunțat principalele subiecte de discuție la summitul NATO din 9 -11 iulie de la Washington.
„Acestea vor fi nevoia de descurajare și investiții în noi capacități militare ale aliaților, războiul din Ucraina și parteneriatele globale, în special în regiunea Asia-Pacific”, a precizat Stoltenberg.
„Scopul principal al NATO este de a preveni războiul. Obiectivul NATO este pacea”, a declarat secretarul general NATO la Sofia, care a precizat că acest obiectiv se obține prin descurajare militară.
El a solicitat aliaților să investească în noi forțe și noi capabilități militare și să-și mențină angajamentul ca minim 2% din PIB-ul lor să fie alocați anual apărării.
A doua problemă principală pe care Stoltenberg a subliniat-o a fost sprijinul pentru Ucraina.
Potrivit acestuia, ajutorul militar fără precedent al aliaților NATO pentru Kiev a ajutat țara să elibereze 50% din teritoriile sale ocupate de Rusia la începutul războiului. Dar întârzierile în ajutorul promis au avut consecințe negative asupra luptelor, a spus șeful NATO.
Declarațiile lui Stoltenberg vin în contextul apelurilor repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru ajutor suplimentar. Atât ajutorul din SUA, cât și cel din țările UE au suferit amânări. Aliații europeni, care au promis 1 milion de muniții de artilerie, nu au reușit să livreze cantitatea promisă.
Stoltenberg a adăugat că NATO ar trebui să-și sporească rolul în coordonarea și planificarea asistenței militare pentru Ucraina, precum și să se angajeze într-un cadru financiar multianual pentru a ajuta Kievul.
Al treilea subiect principal al viitoarei reuniuni a alianței de la Washington va fi reprezentat de parteneriatele NATO la nivel mondial. Potrivit lui Stoltenberg, un accent deosebit va fi pus pe regiunea Asia-Pacific.
Motivul este sprijinul oferit Rusiei de țări precum China, Iran și Coreea de Nord.
„Trebuie să vă amintiți cine susține cu adevărat războiul Rusiei în Ucraina. Cei mai importanți furnizori și susținători ai războiului Rusiei sunt țările din Asia”, a spus Jens Stoltenberg.
„Suntem următorii pe lista lui Putin”
Președintele Adunării Parlamentare a NATO, Michal Shcherba, a afirmat că Ucraina va fi mai slabă „dacă vom continua să o sprijinim cu jumătăți de măsură”.
„Apărarea aeriană a Ucrainei trebuie să fie o prioritate de vârf, trebuie să ne asigurăm că spațiul aerian al Ucrainei este protejat”, a spus el.
„Suntem următorii pe lista lui Putin dacă Rusia câștigă războiul”, a mai declarat Michal Shcherba.
„Uitați-vă la modul în care Rusia privește țările noastre, cum atacă democrațiile noastre nu cu tancuri, cum în fiecare zi suntem expuși unor campanii extinse de dezinformare, corupție politică, zeci de mii de atacuri cibernetice, asasinate direcționate, acte de sabotaj, acte teroriste, incendieri, explozii. Și toate acestea se întâmplă pe teritoriul NATO”, a spus Shcherba.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
