În premieră, sunt cinci voturi într-o singură zi: pentru Parlamentul European, primar, consiliu local, președinte al Consiliului Județean și Consiliu Județean.
Conform datelor prezentate marți de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, în competiţie s-au înscris 207.389 de candidaţi.
Oricât de mare ar părea cifra, este sub cea de 256.042 candidaturi înregistrate la alegerile locale de acum patru ani.
Revenind la momentul prezent, cei mai mulți candidați vizează mediul rural: 161.060. Majoritatea - 151.254 - vizează un post de consilier, iar aproape 10.000 (9.776) vor să fie primari.
34.822 aspiră la o funcție în mediul urban: 33.212 vor să devină consilieri locali, iar 1.610 - primari.
Sunt 3.186 de posturi de primar în toată țara.
Pentru Consiliile Județene și cel al Municipiului București sunt 11.507 aspiranți.
Cei mai tineri candidați au puţin peste 23 de ani, vârsta minimă legală admisă. S-au înregistrat în toate județele, cei mai mulți – 107, fiind în Iași.
Cel mai vârstnic candidat are 100 de ani și este din Vaslui.
În ceea ce privește distribuția în funcție de gen, 10,56% dintre candidații din rural sunt femei iar 12,36% în mediul urban.
Pentru alegerile la Parlamentul European sunt 14 candidați pe loc: 33 de eurodeputați va avea România, iar pentru ele s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 sunt femei (33,81% din total).
Cum se votează pe 9 iunie
Au drept de vot toţi cetăţenii români în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor.
În registrul electoral sunt înscrise 18.025.324 de persoane, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate.
În dimineaţa zilei de 9 iunie, la ora 07:00, vor fi deschise 18.968 de secţii de votare în ţară.
În străinătate, spune Autoritatea Electorală Permanentă, e un număr record de locuri în care se poate vota: 915 de secţii, faţă de aproximativ 450, câte au fost organizate la scrutinul din 2019.
Cetăţenii pot vota la alegerile din 9 iunie numai cu un document eliberat de statul român:
„În ţară, paleta este destul de lărguţă, mă refer la cărţi de identitate, cărţi de identitate electronice, cărţi provizorii de identitate şi electronice de identitate, paşaport diplomatic şi paşaportul de serviciu, în toate variantele lui, iar militarii şcolilor militare pot să voteze şi pe baza carnetului de serviciu”, a spus Toni Greblă.
În interiorul țării, nu se poate vota cu pașaportul simplu, explică Greblă.
Cele mai multe secții vor fi în Bucureşti - 1.289, urmat de Iaşi, Cluj, Bihor şi Bacău. Cele mai puţine – aproximativ 200, vor fi în Tulcea, Covasna şi Harghita.
În străinătate, din cele 915 secţii de votare, cele mai multe vor fi deschise în ţările în care şi prezenţa cetăţenilor români este mai mare.
Astfel, în Italia vor fi 150 de secţii, în Marea Britanie - 147, în Germania – 104 secţii, în Franţa- 66 de secţii, în Republica Moldova - 52 de secţii, iar în SUA - 48 de secţii de votare.
Față de alte rânduri, când procesul era încheiat la ora 21:00, în iunie 2024 se va putea vota până la ora 22:00.
„În mod excepțional, acolo unde președintele secției de votare observă că sunt cetățeni care încă nu au apucat să voteze, dar se află în interiorul secției de votare sau în imediata apropiere și stau la rând pentru a-și exercita dreptul de vot, poate decide prelungirea votării până la ora 23:59”, a declarat Toni Greblă, președintele AEP.
După această oră, sistemul electronic de înregistrare la vot se închide automat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
