În locuri în care altădată nici măcar punctele vamale nu tulburau peisajul, utilajele de terasament sapă acum un șanț la granița dintre teritoriul baltic al NATO și cel rusesc.
Riga va cheltui aproximativ 303 milioane de euro în următorii cinci ani pentru acest proiect major de fortificare.
„Intenționăm să săpăm șanțuri antitanc de-a lungul frontierei, așa cum vedeți aici acum, apoi să le consolidăm cu «dinți de dragon»”, a declarat Kaspar Lazdins, ofițer superior de geniu al forțelor armate letone, la începutul lunii mai, pentru publicația letonă LSM.
„Dar fiecare regiune va avea propriile sale soluții. Intenționăm să folosim nu numai resursele statului, ci și să atragem companii civile.”
De altfel, la finalul lunii mai, și oficialii din domeniul apărării din Polonia au anunțat un plan cel puțin similar de fortificații și bariere de-a lungul a aproximativ 700 de kilometri, la granița estică cu Rusia și cu Belarus.
Reporterii de la biroul Realități Nordice al RFE/RL au fost la frontiera rusă de la Terehova, în Letonia - o coadă lungă de camioane aștepta în acel moment să treacă. Este cel mai aglomerat punct de la granița estică a Letoniei: pe aici trece autostrada care merge direct spre est, până la Moscova. E și cel mai apropiat punct de control de Belarus.
În jurul punctului de trecere a frontierei Terehova a fost ridicat în 2019 un gard - atunci trebuia să blocheze migranții ilegali care încearcau să intre dinspre Rusia.
La granița de aici, vor fi adăugate în curând fortificații militare majore, ca parte a ceea ce Riga numește „planul de consolidare a frontierei de est”.
„Granița nu ne deranjează, am trăit cu ea toată viața noastră și nu mai acordăm atenție”, spune Inna Dukșta, o angajată la biroul administrativ din Pasiene, un sat din apropierea punctului de trecere Terehova.
În jurul satului, pe toți stâplii sunt lipiți fluturași cu anunțuri de recrutare pentru noi polițiști de frontieră. În clădirea administrației, e pus un afiș în limba letonă, pe care scrie „Noi suntem NATO”.
„Nu știm dacă vor veni tancuri, dar bineînțeles că ne este teamă”, spune Iulia, o tânără mamă din sat, când este întrebată despre granița rusă din apropiere. „Am o familie, copii. Nu mă gândesc la ziua de azi, ci la ce va fi în următorii 20 de ani”, adaugă ea.
Nikolai, un localnic mai în vârstă, nu are astfel de temeri. „Ar fi mai bine dacă aceste 303 milioane de euro ar fi fost investite în drumuri”, spune el pentru RFE/RL. „Dacă, Doamne ferește, va avea loc un război, aceste fortificații nu ne vor salva oricum”, completează bărbatul.
Ghenadi, un alt pensionar, are o opinie similară: „Nu știu nimic despre acest șanț”.
„În războaiele moderne nu există nimic mai eficient decât diplomația. Ambasadele nu ar trebui închise, relațiile diplomatice nu ar trebui să fie tăiate. Doar diplomația va menține pacea”, completează el.
Înainte de pandemia de coronavirus și de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, locuitorii din zonele de frontieră estică ale Letoniei călătoreau liber în regiunea Pskov din Rusia, de unde puteau cumpăra produse mai ieftine.
La fel ca multe așezări de-a lungul graniței de est a Letoniei, Pasiene este un sat în care cei mai mulți vorbesc limba rusă.
„Cum poți să-i faci pe oameni să vorbească [letonă]?”, spune Elena, o femeie de serviciu din localitate.
„Eu sunt letonă, suntem cu toții cetățeni UE, dar toată lumea a studiat în școli rusești - nu aveam altele. Așa am trăit toată viața noastră, este imposibil să schimbi oamenii”, spune ea.
În 1991, Letonia și-a câștigat independența odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, dar o parte din teritoriu a fost pierdută în favoarea Rusiei. În anii 2000, Riga a ridicat pretenții teritoriale la Moscova.
Președintele rus Vladimir Putin a răspuns mai puțin diplomat: „Nu vom negocia niciodată pe tema oricăror revendicări teritoriale”. Riga va primi „urechile unui măgar mort”, înainte de a i se ceda orice pământ, a mai spus el.
După invazia rusă din 2022 în Ucraina, parlamentul leton a interzis sărbătorile publice pe 9 mai, ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste.
La Pasiene rămâne în picioare un memorial din epoca sovietică ridicat în memoria soldaților uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar mai la sud, la convergența granițelor letonă, belarusă și rusă, un „monument al prieteniei” a fost demolat.
„Nu contează Rusia, nici măcar nu știu despre parlamentul nostru”, spune Inna, o locuitoare din Pasiene.
„Acum se spune că vor fi alegeri pentru Parlamentul European, dar nu am văzut pe nimeni să vină și să se ofere să vorbească cu noi. Toți au uitat că existăm”, spune ea.
„Trăim vieți obișnuite - semănăm, arăm, completăm cereri de subvenții. Încercăm să câștigăm bani, să cultivăm ceva, să trăim din grădina noastră de legume și să ne păstrăm propriile animale”, îi mai spune ea reporterului RFE/RL.
Istoricul Ilya Lensky consideră că actualul gard de la granița Letoniei ar fi trebuit să fie instalat cu 30 de ani în urmă și face referire la afluxul de migranți din Orientul Mijlociu care încearcă să intre în Letonia dinspre Belarus.
„Oamenii încearcă tot timpul să treacă. Acest lucru duce la suprasolicitarea serviciilor de frontieră. În același timp, acestea sunt încercări de a identifica unele lacune la frontieră”, spune el.
Lensky crede că unul dintre scopurile mulțimilor de migranți, aparent dirijate spre granița letonă de către autoritățile din Belarus, este de a declanșa violențe: „Așteaptă să cedeze nervii cuiva și cineva să înceapă să tragă, apoi va veni minunata propagandă că polițiștii de frontieră letoni au împușcat mortal un solicitant de azil neajutorat.”
„Acest lucru le-ar fi foarte util, deoarece principala narațiune a propagandei rusești și belaruse cu privire la țările baltice este că acești oameni sunt naziști neîmpăcați care nu vor să împartă pâine, dar în schimb ucid oameni”, spune istoricul.
Igor Raev, fostul comandant-șef al Forțelor Terestre letone, spune că, deși este greu de imaginat că Putin ar putea ordona acum o invazie în țările baltice, situația din Ucraina servește drept avertisment.
„Relațiile Rusiei cu Ucraina s-au deteriorat în timp. Ceea ce era considerat imposibil în 2008, a devenit foarte puțin probabil în 2014, apoi, în 2022, s-a întâmplat”, spune el.
„Nu știm cum va evolua situația în viitor, cum se va încheia conflictul din Ucraina și ce va urma după încheierea acestuia. Prin urmare, este mai bine să fim pregătiți și suficient de puternici pentru a rezista oricărui scenariu”, adaugă Raev.
Fostul comandant-șef al Forțelor Terestre letone mai spune că fortificațiile care vor fi instalate în curând de-a lungul frontierei sunt doar un element al măsurilor de protecție ale Letoniei: „Structurile defensive nu au niciun impact dacă unitățile tale nu se află acolo, acoperind aceste bariere fizice care fac parte din linia de apărare.”
Prezența NATO în țările baltice a fost consolidată puternic după invazia rusă din 2022 în Ucraina, iar Raev consideră că Moscova a fost semnificativ sărăcită din punct de vedere militar datorită pasului dezastruos al Kremlinului.
Expertul militar crede că ar putea dura „cel puțin cinci ani”, pentru ca Moscova să-și restabilească puterea militară. „În momentul în care Rusia va reveni la potențialul său militar, cred că vom fi pregătiți”, spune el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
