Linkuri accesibilitate

Extrema dreaptă va obține mai multe locuri în Parlamentul European decât popularii europeni dar PPE rămâne pe primul loc (Politico)


Un bărbat merge cu bicicleta în afara Parlamentului European înainte de o dezbatere cu candidații la alegerile europene de la Bruxelles, joi, 23 mai 2024. Alegerile europene vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024.
Un bărbat merge cu bicicleta în afara Parlamentului European înainte de o dezbatere cu candidații la alegerile europene de la Bruxelles, joi, 23 mai 2024. Alegerile europene vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024.

Deputații din partidele de extremă dreapta par să îi depășească la număr pe cei din Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după alegerile de săptămâna viitoare.

Cu toate acestea, PPE nu va ieși pe locul doi pentru că partidele de extremă dreaptă vor fi în imposibilitatea de a se uni, potrivit unei proiecții făcute de Politico, Poll of Polls (Sondajul Sondajelor).

Sondajul este menit să arate, însă, deplasarea opțiunilor țărilor membre către dreapta, ceea ce va aduce duce la noi discuții privind orientarea politică a Parlamentului European,

Popularii europeni ar câștiga 170 de locuri dacă alegerile ar avea loc acum.

Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Identity and Democracy (ID) – cele două principale grupări de dreapta – sunt pe cale să obțină un total de 144 de locuri.

Mai sunt și alte partide, cum ar fi Alternativa pentru Germania, care se preconizează că va câștiga 16 locuri, și Fidesz al premierului maghiar Viktor Orbán, care este creditat cu 10 locuri.

Reconquista din Franța ar obține cinci locuri, Konfederacja din Polonia șase, iar Partidul Renașterii pro-Kremlin din Bulgaria ar urma să obțină trei locuri, ceea ce va duce extrema dreaptă la un total de 184 de locuri.

Felul în care acești europarlamentari de extremă-dreapta se vor uni după alegeri încă nu este clar.

Marine Le Pen (Partidul Adunarea Națională) din Franța l-a curtat pe premierul Italiei Giorgia Meloni pentru a forma un supergrup de extremă dreaptă în Parlament și a deveni una dintre principalele familii politice din Europa.

Se preconizează că partidul lui Le Pen va deveni cel mai mare partid național din grupul ID, în timp ce Frații Italiei, al lui Meloni, este pe cale să devină cel mai mare partid național din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Meloni a spus că este deschisă să coopereze cu orice partid de dreapta, dar a primit și o ofertă de a face echipă cu PPE, din care provine actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Abia săptămâna trecută, Alternativa pentru Germania a fost scoasă din ID. Identitate și Democrație este un grup politic de dreapta spre extrema dreaptă din Parlamentul European, lansat pe 13 iunie 2019, la a noua legislatură a Parlamentului European, compus din naționaliști, populiști de dreapta și partide naționale eurosceptice din 10 națiuni europene.

Membrii ECR pro-ucraineni au refuzat ideea ca Fidesz al lui Orbán să se alăture grupului lor.

Noua Alianță Flamandă din Belgia a pus deja la îndoială apartenența la ECR a partidului maghiar.

Grupurile ID și ECR sunt chiar și acum departe de a fi un bloc, membrii săi votând frecvent împotriva majorității, spunând adesea că nimeni nu se așteaptă ca grupurile ale căror partide membre sunt definite de interese naționale și suveranitate să voteze împreună pentru fiecare problemă.

În schimb, francezul Jordan Bardella, președintele Partidului Adunarea Națională, și-a exprimat speranța că va reuși să obțină cel puțin o „minoritate de blocaj” în anumite dosare.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG