Premierul Marcel Ciolacu anunța în această săptămână că și-ar dori un emisar special pentru relația cu Statele Unite, altul decât ambasadorul României la Washington, după ce procedura de admitere în Visa Waiver a fost suspendată, adică momentul în care românii pot călători fără vize în Statele Unite a fost amânat sine die.
Același Marcel Ciolacu anunța public, miercuri, și că va discuta cu președintele interimar Ilie Bolojan dacă se impune schimbarea lui Emil Hurezeanu de la șefia Ministerului de Externe, afirmând că „este nevoie de o altă dinamică în relația cu SUA”.
Reproșul principal exprimat de primul ministru a fost că stilul profesional al lui Emil Hurezeanu nu se potrivește cu „noua politică a administraţiei din Statele Unite, care odată cu recâştigarea preşedintelui Trump, este într-o altă dinamică”.
Criticile premierului s-au alăturat celor ale liderului UDMR, Kelemen Hunor, care a declarat recent că ministrul de Externe nu face suficient pentru a îmbunătăți relația cu Statele Unite. „Nu aud nimic de la Ministerul de Externe, pentru mine este absolut uimitor... trec săptămâni și săptămâni și parcă nu avem minister de Externe”, a spus el.
Într-un interviu acordat Euronews, luni, 24 martie, și citat de Agerpres, liderul UDMR atragea atenția că România trebuie să se adapteze de urgență situației: „Astăzi să aștepți să intri în discuție cu administrația Trump, pe relații instituționale, nu ține. Sunt o sută de șefi de state și de guverne care așteaptă. Relațiile personale contează și România aici a greșit. Statul român a greșit, că nu s-a ocupat să aibă relații și cu republicanii. Au pus ai noștri toate cărțile pe un singur cal, dacă pot să mă exprim așa. Și asta nu e bine. Asta nu e bine în nicio situație”.
Pe de altă parte însă, intrarea României în programul american Visa Waiver a fost, alături de intrarea în Schengen, una dintre temele de campanie electorală ale lui Marcel Ciolacu la președinția României în noiembrie-decembrie 2024.
Pe 10 ianuarie, cabinetul Ciolacu se lăuda din nou cu noua realizare.
Joi, a avut loc prima intervenție din partea președintelui interimar, Ilie Bolojan, în această situație neobișnuită în care eventuala înlocuire a unui ministru de Externe este dezbătută public. Președintele interimar spune că „nu este cazul ca Marcel Ciolacu să critice oamenii care încearcă să performeze”.
Inițial, săptămâna trecută, imediat după ce zvonul privind amânarea intrării României în Visa Waiver ajungea la București, premierul Marcel Ciolacu părea convins că revizuirea era „o măsură strict tehnică” și că era „parte a unui proces de reevaluare globală a riscurilor la adresa securității SUA”, fără să nominalizeze responsabili.
Apoi și-a nuanțat discursul.
Mai întâi printr-o declarație de marți, 25 martie, când Ciolacu a spus că a discutat telefonic cu președintele Donald Trump, înainte de învestirea acestuia pe 19 ianuarie, ocazie cu care i-a transmis că „el este singura persoană care este capabilă să accelereze încheierea războiului”.
Miercuri, la o emisiune TV, Ciolacu anunța că a avut chiar două convorbiri telefonice cu Donald Trump - una în tandem cu premierul maghiar Viktor Orban, cealaltă singur.
Marcel Ciolacu nu a precizat când au avut loc exact cele două convorbiri.
În schimb, liderul PSD a susținut în aceeași emisiune TV „că nu există motive de îngrijorare cu privire la o posibilă retragere a trupelor americane din România”.
„E o tâmpenie tipic românească să ataci America. Un parteneriat atât de stabil și solid precum cel pe care îl avem cu SUA să-l punem sub semnul întrebării pentru că nu ne convine nouă o anumită abordare, că nu ne convine nouă că au oprit robinetul a milioane de dolari care intrau culmea ca să influențeze politica internă a anumitor state”, a mai afirmat liderul PSD în emisiunea de la Antena 3.
După decizia SUA de amânare pe termen nelimitat a intrării României în Visa Waiver, ministerul român de Externe a modificat pe site-ul său secțiunea unde erau scrise condițiile de călătorie în SUA și a transmis că „autorităţile române rămân în strânsă coordonare cu autorităţile americane pentru a se asigura că Programul Visa Waiver va fi implementat cât mai rapid”.
Când schimbi ministrul de Externe, schimbi macazul. În ce direcție?
Ministerul de Externe condus de Emil Hurezeanu a exprimat puncte de vedere critice față de Rusia, mai frecvent și în termeni mai fermi decât precedentele comunicate de presă, mai ales în contextul în care diverși lideri de la Moscova, dar și de la Washington, au atacat autoritățile de la București pentru decizia anulării alegerilor din decembrie 2024.
Cea mai puternică intervenție americană pe această temă a fost discursul vicepreședintelui american JD Vance, ținut la Conferința de la Munchen, pe 14 februarie. Într-o argumentație în care înaltul oficial american a criticat starea democrațiilor europene, mai ales în ceea ce privește libertatea de exprimare, acesta a spus că dovezile pentru interferețele rusești în cursa electorală din România au fost doar „suspiciuni șubrede”, că nu justificau anularea alegerilor și că sistemul democratic românesc este unul slab.
Emil Hurezeanu, aflat în sală, nu a reacționat, cum nu au reacționat nici reprezentanții Germaniei, de asemenea criticată, și nici alți diplomați și responsabili europeni, surprinși de tonul sever al discursului lui JD Vance.
Tema anulării alegerilor a revenit însă frecvent și critic din Statele Unite, din cercuri apropiate administrației Trump. De asemenea, de la Moscova.
Astfel, pe 4 martie, autoritățile de la București au răspuns apăsat serviciului de informații de pe lângă ministerul ruse Externe, SVR, care găsise cu cale titreze un neobișnuit comunicat de presă: „România: Represiunea UE contra disidenței atinge un nou nivel”. A fost momentul în care Moscova și-a asumat deschis susținerea pentru Călin Georgescu.
Mesajul SVR susținea - fără dovezi și într-un limbaj agresiv - că anchetarea politicianului pro-rus Călin Georgescu pentru capete de acuzare grave s-ar fi făcut la ordinul Uniunii Europene și că „elita totalitar-liberală” de la Bruxelles și chiar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen personal, ar fi șantajat România cu (ne) acordarea fondurilor europene, dacă nu reușește să îl oprească din cursa pentru Cotroceni pe același politician pro-Kremlin.
Premierul Ciolacu a declarat atunci că „faptul că un serviciu secret al Rusiei se poziționează față de decizii ale autorităților române este de netolerat!”. El a adăugat în același spirit cu ministerul român de Externe, că „în Rusia, drepturile omului și democrația sunt o glumă proastă!”.
Comunicatul MAE mergea pe aceeași idee: „Acolo, orice opoziție este încarcerată sau asasinată. Criticile la adresa UE sau a României au inclusiv rolul de a distrage de la aceste realități”.
De asemenea, pe 8 martie, pe contul de X, reprezentanții MAE condamnau atacul rusesc asupra mai multor regiuni din Ucraina, atac petrecut imediat după ce președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea oricărui sprijin militar și de transfer de date militare către Ucraina (decizie asupra căruia a revenit însă ulterior), după întâlnirea dezastruoasă din Biroul Oval cu președintele Zelenski din 28 februarie.
„MAE al României condamnă cu fermitate teribilele atacuri masive ale dronelor rusești de noaptea trecută deasupra Ucrainei, care au vizat regiunea Donețk. Războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei include țintirea sistematică a civililor și a infrastructurilor civile. Sprijin ferm pentru reziliența și autoapărarea ucraineană”, transmiterea instituția condusă de Emil Hurezeanu.
Ideea este preluată trei săptămâni mai târziu, pe aceeași platformă, de data aceasta cu referire la Odesa, în condițiile în care atacurile se petrec simultan cu negocierile de pace americano-ruse și americano-ucraniene, unde se discută diferite acorduri de încetare a focului, menite să preceadă tratatul de pace promis de președintele Trump.
„Asemenea atacuri sunt crime de război și trebuie să înceteze. În timp ce Ucraina s-a angajat să obțină o pace justă și durabilă, Rusia răspunde cu distrugere și teroare pură împotriva civililor ucraineni”, arăta postarea MAE.
Expert în spațiul rusesc: „Politicienii români își propun să supraviețuiască și atât”
Istoricul Cosmin Popa, specialist în Rusia și spațiul ex-sovietic, îl critică pe premierul Ciolacu și atitudinea sa la adresa ministrului Hurezeanu.
Cosmin Popa spune că premierul caută să găsească un țap ispășitor pentru eșecul Visa Waiver, dar că responsabilitatea acestuia este aceea de a implementa politicile Președinției și ale Guvernului.
„Era absolut normal ca domnul Ciolacu să dezvolte această idiosincrazie referitoare la ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, din simplul motiv că acesta este unul dintre puținii oameni educați și cultivați din acest guvern”, spune Popa.
Din punctul său de vedere, viziunea lui Marcel Ciolacu despre politica externă înseamnă să „își dorească ca Ministerul de Externe să trimită scrisori de dragoste și lingușire administrației Trump. Dar nu face acest lucru. Mai mult decât atât, răspunde destul de contondent semnalelor venite de la Moscova”.
Politicienii români își propun să supraviețuiască și atât, nu-i interesează, de fapt, interesele țării.Cosmin Popa, istoric
Cosmin Popa critică atitudinea multor politicieni români care, în opinia sa, se manifestă într-o „politică externă pasivă, la mila bunului Dumnezeu”.
Istoricul crede că, în condițiile date, este urgent ca politicienii români să definească ce înseamnă exact interesele strategice ale României.
„Politicienii români înțeleg diplomația ca pe un joc al întoarcerilor de 180° și lipsit total de verticalitate, în numele așa-ziselor interese naționale. Dacă România își propune să fie foarte apropiată de administrația Trump, înseamnă că România își propune, într-o anumită măsură, să amendeze sau chiar să renunțe la democrație”, susține Popa, dată fiind apropierea recentă și neașteptată a Washingtonului de Moscova și o serie din ce în ce mai lungă de politici interne controversate promovate de administrația Trump.
El crede că atitudinea unora dintre politicienii de la București demonstrează că vor încerca să adopte politici care să fie în acord atât cu mesajele care vin de la Moscova, cât și cu cele de la Washington, în acest moment cu destule puncte comune, și îi dă exemple pe Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, actual senator PSD și fost ministru de Externe.
„Asta înseamnă că, în realitate, pe primul loc în acțiunile acestor politicieni nu sunt interesele țării sau ale cetățenilor, ci interesele lor personale, care le dictează că trebuie să se repoziționeze politic pentru a se salva pe viitor”, mai spune Popa.
Ce efecte ar avea o posibilă demitere a lui Emil Hurezeanu
Istoricul e de părere că, prin atitudinea duplicitară, unii dintre politicienii români sunt deja discreditați în fața multora dintre partenerii străini.
„Drama acestor politicieni care încearcă acum să împace și lupul lui Putin, și varza lui Trump, și capra Uniunii Europene, este că nu au credibilitate nici la Washington, nici la Moscova și nici la Bruxelles.”
„Aceste piruete de politică externă, înțeleasă ca la Buzău, nu fac decât să discrediteze și mai mult România și să confirme ideea că principalul pericol la adresa democrației românești este calitatea politicienilor aflați la putere”, mai spune Popa.
Politolog: Marcel Ciolacu îndepărtează electoratul lui Crin Antonescu
Profesorul Cristian Pîrvulescu de la Școala Națională de Studii Politice spune că, prin mesajele transmise, cel mai afectat va fi candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României, Crin Antonescu.
„Atitudinea lui Ciolacu este o atitudine care va inhiba până la revoltă electoratul proeuropean și îl va întoarce și mai mult împotriva lui Crin Antonescu, care a încercat să aibă o poziție echilbrată în campanie”, spune profesorul Pîrvulescu.
Mesajul premierului Marcel Ciolacu, consideră politologul, va avea provoca iritare în capitalele europene.
„Ca să spui că este diplomat bun pentru politicile europene, dar este un diplomat de modă veche nu se cheamă că ești tocmai inspirat. Asta înseamnă diferențiere și nu una care să flateze Europa”, subliniază Pîrvulescu.
Pe de altă parte, politologul atrage atenția că o eventuală înlocuire a lui Emil Hurezeanu va duce la o criză guvernamentală. Nominalizarea sa în decembrie 2024 vine din partea Partidului Național Liberal, dar există semnale că PSD și-ar dori să preia acest portofoliu.
Ministul de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat pentru news.ro că astăzi, vineri, 28 martie, la Cotroceni, va avea o discuție despre o posibilă înlocuire din funcție atât cu premierul Marcel Ciolacu, cât și cu președintele interimar Ilie Bolojan.
Este posibil ca această discuție să aibă loc în contextul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, programată la amiază.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
