Cine va conduce primăriile din localitățile protejate de UNESCO

Șapte obiective culturale și două naturale din România sunt incluse în lista patrimoniului universal UNESCO, prin care le este recunoscută valoarea inestimabilă.

De la satele cu biserici fortificate, cetățile dacice și peisajul minier de la Roșia Montană, din Transilvania, la bisericile tradiționale din Moldova și localitățile din rezervația Delta Dunării, din Dobrogea.

Protejate și de legile românești, siturile fac parte din teritoriul unor comune sau orașe. Administrațiile locale au un cuvânt important de spus în punerea lor în valoare, iar UNESCO le oferă notorietate și potențial turistic.

Depinde într-o măsură ridicată și de administrațiile locale dacă „diamantele” culturale sau naturale devin un motor de dezvoltare a comunității, susțin specialiștii.

Europa Liberă a analizat cine va prelua sau își va menține, în urma alegerilor locale din 9 iunie, conducerea acestor localități.

Cu doar două excepții – Sighișoara/Mureș și Dârjiu/Harghita – în toate localitățile s-au impus primarii PSD sau PNL. Asta înseamnă o dominație a social-democraților în comunele din Deltă, respectiv a liberalilor în Transilvania și Maramureș.

Primarii în funcție au câștigat alegerile și acolo unde au existat contracandidați care au avut în programul electoral conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural inestimabil, cum s-a întâmplat la Bunești (de care aparține satul Viscri) sau la Roșia Montană.

Asta în ciuda controverselor care le-au marcat unele mandate.

La Bunești, de pildă, candidatura primarului în funcție - Mircea Pălăşan (PNL) - a fost respinsă de instanță pentru un dosar de conflicte de interese, iar în luptă a intrat fiica acestuia, Roxana Pălășan, care a și fost aleasă pe 9 iunie la șefia comunei.

Primar la al cincilea mandat în Roșia Montană, viceprimarul se retrage din politică

Primarul în funcție al Roșiei Montane, Eugen Furdui (PNL), a câștigat al cincilea mandat, deși competiția a fost aprigă.

Edilul s-a impus cu 612 voturi, adică 40% din totalul voturilor valabile, la distanță de 60 de voturi de viceprimarul Vasile Morariu, candidat din partea AUR, o diferență mult mai mică decât în urmă cu patru ani, când avea 230 de voturi în față.

Antreprenorul local Tică Darie, mutat de 11 ani la Roșia Montană și implicat în proiectele de dezvoltare alternativă, non-minieră, s-a clasat doar al treilea, cu 222 de voturi (14,50%).

Ultimul a fost candidatul PSD, care a strâns doar 10% din opțiunile celor 1.530 de votanți. Prezența la vot a fost de 73%.

„Diferența a făcut-o încrederea pe care oamenii mi-au arătat-o, pentru că administrație nu se face doar în campanie, ci din prima zi de mandat”, spune edilul pentru Europa Liberă.

Recunoaște că nu se aștepta la o luptă atât de strânsă în special cu viceprimarul Morariu, care după rezultatul alegerilor și-a anunțat retragerea din politică.

Morariu le-a mulțumit în mod special romilor, care i-au oferit aproximativ jumătate din voturile obținute, dar în condițiile în care a pierdut lupta electorală „am considerat că cetățenii comunei Roșia Montană nu au nevoie de mine și le-am lăsat ceea ce și-au dorit”, a spus el.

Primarul reales, Eugen Furdui, a fost condamnat în 2023 la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce ar fi angajat o femeie în primărie fără a organiza concurs. Anul acesta, instanța l-a achitat.

După anunțarea rezultatelor, Tică Darie și-a exprimat pe de o parte mulțumirea, pentru că „am fost 222 de oameni (numărul de voturi, n.r.) care au crezut într-o schimbare cu adevărat pentru Roșia Montană”, dar și dezamăgirea pentru înfrângere.

Votul ar fi fost influențat de promisiuni de angajare la Cuprumin – compania de stat care administrează cariera de cupru de la Roșia-Poieni, din comuna învecinată – și chiar amenințări cu pierderea ajutorului social.

Primarul Furdui neagă acuzațiile. Admite doar că mulți dintre oameni tânjesc încă după activități miniere și că la Roșia-Poieni sunt angajați și din localitate.

După câștigarea noului mandat, edilul spune că derularea proiectelor câștigate prin PNRR – de restaurare a mai multor monumente istorice – asfaltarea drumului spre Tăul Brazi, tergiversat timp de mai mulți ani, și reluarea proiectului de modernizarea a rețelei de apă și introducere a canalizării îi sunt prioritățile.

Planul Urbanistic General (PUG), care limitează în prezent dezvoltarea comunei, e obiectivul major, dar nu este sigur că va fi gata până la încheierea mandatului.

Viscri, mandat de primar transmis de la tată la fiică

În comuna brașoveană de care aparține satul Viscri, Bunești, mandatul de primar a ajuns de la tată, la fiică.

Primarul în funcție Mircea Pălășan (PNL) nu a putut candida după ce a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI), iar judecătorii i-au respins candidatura.

În locul său a candidat fiica sa. Roxana Voica Pălășan a obținut 445 de voturi (35,88%), cu aproape 140 peste următorul candidat, consilierul local Cristian Radu (Alianța Dreapta Unită). În cursă au fost alți patru candidați.

Mutat în urmă cu mai mulți ani în Viscri, de unde este soția sa, Cristian Radu propunea o dezvoltare axată pe patrimoniul și turism sustenabil. Puterea de convingere a contracandidatei, ajutată de tatăl său, s-a dovedit mai mare.

„A făcut o campanie curată, nu a jignit pe nimeni, nu a aruncat răutăți, nu a obligat pe nimeni să voteze cu ea”, spune pentru Europa Liberă Mircea Pălășan.

Fiica sa, viitorul primar al comunei, a fost acuzată în campanie de una dintre contracandidate că deține un studio de producție video pentru adulți. Ea a negat acuzațiile, prin intermediul tatălui.

Cauzele pentru care ANI l-a găsit incompatibil pe Mircea Pălășan pentru conflict de interese au legătură (și) cu viitoarea primăriță a comunei și a familiei.

Edilul ar fi semnat în mandatul său din 2012-2016 un proiect de hotărâre de Consiliu Local și alte documente necesare pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru ridicarea unei pensiuni pe un teren aparținând familiei sale.

Tot el ar fi semnat și un proiect de Consiliu Local, adoptat ulterior, privind atribuirea unor pășuni comunale de 10 hectare mai multor persoane, de care ar beneficia atât el, cât și fiica sa.

Edilul susține că semnătura lui nu apare pe acel raport. „E hotărâre judecătorească și asta e”, afirmă el. Mircea Pălășan spune că va candida peste patru ani.

Stația de epurare ecologică inaugurată de Regele Charles ar urma să fie înlocuită

Mircea Pălășan spune că sunt peste 30 de proiecte în lucru, inclusive cu fonduri UE, în frunte cu asfaltarea drumurilor în centrul de comună, dar și pentru Viscri, sit rural UNESCO. Ar urma să fie pavate o parte din drumuri, să fie modernizată școala, să fie amenajată o parcare.

Un proiect al noii administrații va trebui să fie înlocuirea stației ecologice de epurare a apelor uzate, inaugurată în 2012 de Prințul Charles, a cărui fundație a asigurat o mare parte din cei 450.000 de euro din investiție.

Prin intermediul sistemului – primul de acest fel din România – apele din aproape 150 de gospodării din sat sunt preluate printr-un branșament în trei lacuri amenajate în trepte.

Apa este purificată cu ajutorul bacteriilor crescute lângă lacuri. Prin cădere, întreținută de gravitație, apa se întorce în sol.

Totuși, stația nu ar face față întrucât „oamenii mai bagă tot felul de detergenți și alte substanțe în canalizare și distrug bacteriile (care purifică apa)”, susține Pălășan. „Analizele nu ies bine”, completează el.

Primarul din Letea: „Aici se votează omul, nu partidul!”

Primarul comunei C.A. Rosetti din județul Tulcea, Antonel Pocora, unde se află unul din cele mai cunscute obiective din Deltă – pădurea Letea și caii sălbatici care o populează – spune că în comunitățile de aici, de regulă mici, „este votat omul și nu partidul.”

„Suntem prea puțini oameni să facem politică. Aici e politica faptelor, nu prea contează de la ce partid ești”, spune primarul, reales pentru un nou mandat.

A luat 44,63% (129 de voturi) din cele doar 288 de voturi exprimate, în condițiile în care pe listele electorale sunt mai puțin de 600 de persoane. A avut totuși doi contracandidați, care au obținut 88, respectiv 72 de voturi.

Conform ultimului recensământ, comuna are aproximativ 630 de locuitori, cei mai mulți în satul Letea, unde se află aria protejată de interes național.

Europa Liberă a relatat în vara anului 2022 despre caii sălbatici de la Letea care nu aveau apă, deși Primăria ar fi putut să le amenajeze o adăpătoare cu un buldoexcavator.

A fost necesară intervenția guvernatorului Rezervației Delta Dunării ca problema să se rezolve.

Buldoexcavator care ar fi rezolvat problema cailor este una dintre investițiile cu care primarul se mândrește. El evidențiază și ambarcațiunea de mentenață pentru curățarea apelor – în special a lacului din comună – și echipamentele pentru intervenții de urgență și stingerea incendiilor.

Pe de altă parte, situația cailor sălbatici este delicată întrucât pășunile localității nu mai fac față, iar animalele sălbatice rod scoarța copacilor, în special a celor tineri, ceea ce este în detrimentul pădurii, spune Pocora.

O altă investiție cu care se laudă primarul este modernizarea celor două școli din comună.

„Avem două școli, primară și gimnazială, problema e că nu prea mai sunt copii. Sunt cam 40 în toată comuna”, spune el.

Localitatea atrage turiști, care vin să vadă rezervația și caii sălbatici de la Letea.

Astfel, pe lângă proiectele de asfaltare a unor drumuri de legătură cu satul, „vrem să amenajăm o infrastructură de acostare în satul Periprava, cu dotări pentru agrement, cu Lacul Nebun, e și asta o prioritate a noastră, să atragem turiști”, conchide el.

Mandate împărțite între PSD și PNL în Moldova și Transilvania

Atât Transilvania cât și Moldova grupează mai multe localități care împreună alcătuiesc obiective incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Pe de o parte, sunt mănăstiri, în frunte cu cele de la Moldovița, Sucevița, Voroneț (ctitorie a lui Ștefan cel Mare), renumite pentru picturile exterioare.

Patru dintre primăriile celor opt localități din județ cu biserici UNESCO au fost câștigate de candidații PNL – Mănăstirea Humorului, Vatra Moldoviței, Sucevița, orașul Dolhasca.

Trei dintre fotolii au revenit PSD, în frunte cu municiplul Suceava, plus Arbore și Pătrăuți (unde e biserica ctitorie a lui Ștefan cel Mare).

În orașul Gura Humorului, pe teritoriul căruia se află mănăstirea Voroneț, victoria a revenit primarului în funcție Marius Ursăciuc, susținut de PNL.

În Transilvania sunt cele mai multe situri de valoare mondială din România, precum cetățile dacice din Munții Orăștiei, în special din județul Hunedoara, ori siturile rurale cu biserici fortificate din zona săsească a regiunii, respectiv bisericile de lemn din Maramureș.

Cele mai multe ruine ale fostelor cetăți dacice, în frunte cu Sarmizegetusa Regia, din Grădiștea de Munte, la care se adaugă cele de la Costești (Blidaru și Cetățuie) se află pe teritoriul comunei Orăștioara de Sus.

Fotoliul de primar a fost adjudecat de primarul în funcție, liberalul Vasile Inășescu.

Liberalii s-au impus și la Bănița (cetatea Bănița), prin Petru Marc, în schimb la Boșorod (unde e cetatea de la Luncani-Piatra Roșie) a învins candidatul PSD Denis Perța.

La Săscriori Alba (cetatea Căpâlna) a fost ales primar liberalul Nicole Morar.

Și în majoritatea celor șapte situri rurale cu biserici fortificate liberalii au avut câștig de cauză.

S-au impus la Câlnic (Alba), unde Lucian Bodea a strâns 87% din voturi, Prejmer – Mihai Apafi (75%), Bunești (unde se află satul Viscri) – Roxana Pălășan, Saschiz (Mureș) – Ovidiu Șoaită (78%), Biertan – Mircea Dragomir.

La Valea Viilor a câștigat categoric candidatul PSD, Ilie Pinte (71%), iar la Dârjiu, Harghita a fost un singur candidat în cursă, István Adrián, de la UDMR.

La Sighișoara, județul Mureș, primar a fost ales, pentru un nou mandat, Ioan-Iulian Sârbu.

A candidat din partea Uniunii Independente pentru Sighișoara (UIPS), înființat în 2012, ca fiind „primul partid local din istoria Sighişoarei, un oraş cu un bogat patrimoniu UNESCO”.

El a obținut 42% din voturi, față de doar 25% câte a luat candidatul candidații PSD. Social-democrații au câștigat însă cele mai multe mandate în Consiliul Local.

În Maramureș mandatele au fost împărțite între PSD și PNL, cu un plus pentru liberali.

Social-democrații s-au impus la Bârsana, Ieud și Poienile Izei, în timp ce liberalii au câștigat Primăriile Șișești (unde sunt două biserici de lemn UNESCO, Plopiș și Surdești), Budești și Desești.

De asemenea, în orașul Târgu-Lăpuș (biserica de lemn din satul Rogoz) primar a fost ales liberalul Andrei Herman (40,25%), la diferență foarte mică, de doar 44 de voturi, față de candidatul PSD Mihai Timuș (39,47%).

În județul Vâlcea se află Mănăstirea Hurezi (Horezu). Acest obiectiv - împreună cu centrul istoric al orașului Sighișoara și Roșia Montană - figurează de sine stătător pe lista UNESCO.

Ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu și capodoperă a artei românești din acele vremuri, mănăstirea a fost inclusă pe lista UNESCO încă din 1993.

Primăria orașului Horezu de care aparține satul unde este situată mănăstirea - Romanii de Jos - a fost câștigată de candidatul PSD Nicolae Sărdărescu, cu aproximativ 66% din voturi.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.