Liderii Chinei, Rusiei, Turciei, Pakistanului alături de patru din cele cinci republici post-sovietice din Asia Centrală au organizat un summit de două zile în Kazahstan al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), o grupare regională promovată de Beijing și Moscova ca alternativă la influența occidentală.
Ei au început a doua și ultima zi prin acceptarea Belarusului ca membru al SCO, o mișcare așteptată care îl avansează pe autocratul de la Minsk, Alexandr Lukașenko pe calea sa anti-occidentală, după ce alegerile controversate din 2020 au declanșat proteste de stradă reprimate cu brutalitate de regimul pe care-l conduce neîntrerupt din 1994.
Lukașenko își dorește de un deceniu și jumătate calitatea de membru al SCO.
În ultimii trei ani, deciziile sale de a-i folosi pe migranți ca forță de presiune la granița Belarusului cu vecinii săi UE și de a permite trupelor rusești să-și organizeze invazia în Ucraina pe teritoriul belarus l-au înstrăinat și mai mult de Occident l-au apropiat și mai mult de Moscova.
Lukașenko a numit intrarea Belarusului în SCO un moment „istoric”.
El a vorbit despre necesitatea de a „distruge lumea unipolară” și de a-și asuma responsabilitatea pentru „securitatea globală”, în fața unui „Occident narcisist și egoist” care „s-a dovedit incapabil de asta”.
„Nu există lideri acolo [în Occident] capabili să ia decizii responsabile în mod independent”, a spus el.
Analiștii au subliniat că Lukașenko ar putea spera că relația dintre SCO va crește și va extinde cooperarea comercială și economică cu China, pentru a putea reduce dependența regimului său de Moscova.
SCO este o organizație politică, economică și de securitate și apărare fondată de China și Rusia în 2001.
Odată cu adăugarea Belarusului, membrii acesteia s-au extins acum de la șase la 10 țări, inclusiv India și Pakistan, care s-au alăturat în 2017, și Iran, care a devenit membru în 2023.
Patru din cele cinci state post-sovietice din Asia Centrală sunt membre, doar Turkmenistanul rămânând departe.
Președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping s-au întâlnit în prima zi a summitului de la Astana, care a fost blindat cu măsuri de securitate înăsprite cu mult peste zona Palatului Independenței unde se adună liderii.
Putin a spus, citat de presa rusă, că a creditat OCS pentru „întărirea rolului său ca unul din pilonii cheie ai unei ordini mondiale multipolare corecte”.
Xi, care a acordat sprijin diplomatic Rusiei în fața obiecțiilor occidentale după invadarea Ucrainei, l-a numit pe Putin „vechi prieten” la Astana. El a vorbit de „aspirația de prietenie de generații” ca răspuns la o „situație internațională în continuă schimbare”.
Kremlinul a spus că Putin și Xi au vorbit despre războiul din Ucraina în timpul discuțiilor purtate în marja summitului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters, a remarcat „inutilitatea oricăror format” al unor discuții de pace care se fac fără participarea Rusiei.
În a doua zi, Xi i-a îndemnat pe membrii SCO să „reziste interferențelor externe” și „să protejeze dreptul la dezvoltare”.
Pe lângă președinții kazah, kârgâz, tadjik și uzbec, la evenimentul SCO sunt prezenți președintele turc Recep Tayyip Erdogan, prim-ministrul pakistanez Shahbaz Sharif și președintele azer Ilham Aliyev.
Baku și Ankara sunt parteneri de dialog ai SCO.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, se află și el în cadrul primului său turneu în Asia Centrală din 2017, care îl va duce în Tadjikistan. El a participat la summitul organizat de la distanță al SCO anul trecut.
Istoria de 23 de ani a SCO a fost în mare parte modelată de relația în evoluție dintre China și Rusia.
Eforturile recente ale lui Putin și Xi de la începutul războiului din Ucraina au plasat SCO ca parte a cooperării lor mai largi și ca element central al perspectivei lor comune anti-SUA.
Dar dincolo de mișcarea făcută de autocratul din Belarus, nu este clar dacă organizația ar putea obține câștiguri la acest al 24-lea summit anual.
Criticii spun că, extinzându-și numărul de membri și acoperirea geografică, organizația și-a diluat orice misiune pe care ar putea spera să o îndeplinească.
„Încă încearcă să-și dea seama ce este acum și ce poate fi”, a declarat recent Temur Umarov, membru al Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin, pentru RFE/RL.
