Cât ne costă cupola de foc de deasupra României? Cumpărăm energie din import, aproape în fiecare moment al zilei, de la începutul caniculei

Marți, pe 9 iulie 2024, la ora 19 și 57 de minute, România a avut un vârf de consum de 8.468 MW. Acoperiți cu 6.812 MW din producția proprie și 1.656 MW din import.

Cine producea - în România - în acel moment?

• Centralele hidro - 2.583 MW;
• centrala nuclear electrică de la Cernavodă - 1.325 MW;
• Centralele pe cărbune - 954 MW;
• Eolian - 578 MW.

Ca să facă față cererii de energie de marți, România cumpărase luni, pe 8 iulie, energie de pe piața SPOT (piața pentru ziua următoare), în completarea celei deja achiziționate prin contracte. Achiziția pe piața SPOT se face pe 24 de intervale orare.

Prețul mediu de achiziție a fost de 740 lei/MWh (148 euro/MWh), cel maxim - pentru orele de vârf de 850 lei/mwH (170 euro/Mwh), iar cel minim de 631 lei/MWh (126 euro/MWh).

La energia contractată pe piața SPOT, s-a adăugat și cea tranzacționată pe piaţa intrazilnică, unde se face reglajul fin între cerere și ofertă. Pe această piață, pe 9 iulie, prețul unui MWh a ajuns, între orele 21:00-22:00, la 2.064 lei / MWh (412 euro/MWh).

Marți, pe 9 iulie 2024, România a importat energie electrică în 22 din cele 24 de ore ale zilei. A reușit să exporte câteva zeci de MWh doar în intervalul 10:30-12:30.

Și nu doar 9 iulie a fost o zi scumpă pentru bugetul României, prin achiziția de energie. De la începutul lunii, au fost rare momentele în care cererea a fost acoperită de producție.

Energia cumpărată din România, a doua cea mai scumpă din UE

Pe 9 iulie 2024, România a cumpărat energie cu al doilea cel mai mare preț mediu din Uniunea Europeană. Ne-au depășit doar vecinii unguri.

De ce sunt diferențe atât de mari între țările europene?

Explicații vin de la ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe pagina sa de Facebook:

• „interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe ENTSO-e (rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică);
• la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;
• în România, a existat revizia planificată la Nuclearelectrica (Centrala Nucleară de la Cernavodă - n.r.), iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear care s-a prelungit cu o lună față de cea planificată;
• în luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria;
• indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum și de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud - estul Europei;
• în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs. temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs. media multi-anuală pentru această perioadă;
• fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU (piața pentru ziua următoare - n.r.) prețuri mari în orele în care nu este producție din solar (în special în vârful de seară). Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic;
• debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;
• în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;
• gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiți să facem față oricăror situații care pot apărea în lunile următoare;
• se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW (Bulgaria - n.r.), oprirea a două unități nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1000 MW, ⁠importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1700 MW, și oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcțiune pe data de 29.06.2024”.

Ministrul are și vești bune. Consumatorii din România plătesc al cincelea cel mai mic preț al energiei din Uniunea Europeană. Cel puțin până pe 31 martie 2025, costul energiei electrice este plafonat.

Ce nu a spus Sebastian Burduja este, însă, cu ce costuri pentru bugetul de stat, care este și așa într-un grav deficit.

Îți mai recomandăm

Deficitul bugetar în primele patru luni ale lui 2024, dublu față de aceeași perioadă a lui 2023

În 2023, nota de plată a Guvernului pentru furnizorii de energie, în contul diferenței dintre costul plafonat și costul real, a fost de 14 miliarde de lei (aproape 3 miliarde de euro).

Cum s-ar putea reduce importurile de energie? Și ce s-ar putea face cu acești bani plătiți în contul compensărilor?

„Investim și dezvoltăm fiecare componentă de pe lanțul energetic. Din păcate, în energie investițiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta”, spune ministrul Energiei.

„Construirea de reactoare nucleare și SMR-uri (reactoare modulare mici - n.r.) necesită ani de zile, la fel și centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente sau retehnologizarea hidrocentralelor mari.”

„Dar toate aceste proiecte, alături de investiții în distribuție, transport și energie verde sunt puse acum în linie dreaptă și nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final”, promite ministrul Sebastian Burduja.

Îți mai recomandăm

Firma care face minireactoarele nucleare la Doicești a anulat proiectul din Statele Unite

Legea compensării a fost făcută pe genunchi și de aici și costurile mari la buget, afirmă experta în energie Otilia Nuțu.

„Schema de compensare au modificat-o prin peste 20 de acte normative și reglementări. Trebuiau să se consulte pe îndelete cu toată lumea, să facă o analiză de impact, exact așa cum luăm oricare dintre noi orice decizie rațională, ne gîndim la toate consecințele”, spune ea.

În opinia Otiliei Nuțu, ca viitorul să sune bine în energie, e nevoie de investiții private în producție, de concurență.

„Banii publici trebuie să se ducă în rețele - principala bariera fizică. Investitorul nu bagă bani într-o capacitate nouă câtă vreme nu-și poate vinde energia, nu găsește stocare în piață, nu știe ce impozite și supraimpozite ar putea avea mâine”, explică Otilia Nuțu.

„Asta e principala problemă. Se învechește capacitatea de producție existentă, se închide și nu vine altceva în loc, pentru ca nu avem reguli clare ale jocului. Iar cererea de energie electrică va crește enorm în următorii 10-20 de ani”, adaugă ea.

Și degeaba producem mult în afara perioadelor de vârf, când câmpurile de fotovoltaice injectează în sistemul energetic național, dacă vindem ieftin și cumpărăm scump. „Pentru că nu avem capacități de stocare, nu avem legi pentru ele”, expune problemele Otilia Nuțu.

România, în cel mai extins cod roșu din istorie

Iar presiunea pe sistemul energetic național e abia la început. Pe 9 iulie, ziua în care am analizat cum s-a descurcat România din punct de vedere energetic, doar câteva județe din țară erau sub cod galben de caniculă.

Joi, pe 11 iulie, în ziua publicării acestui articol, meteorologii au emis cel mai extins cod roșu din istorie.

În aproape toată țara vor fi, sâmbătă și duminică, temperaturi în jurul a 40 de grade Celsius și nu vor fi precipitații.

Într-o intervenție la digi24.ro, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avertizat că, din cauza condițiilor meteo, în următoarea perioadă, sunt posibile pene de curent.

Îți mai recomandăm

Cum să nu risipim apa? Președinta „Mihai Eminescu Trust”: Apa curentă fără canalizare este o crimă pentru mediu. Soluția de la Viscri

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.