Alegerile prezidențiale din 2024 sunt atipice din mai multe puncte de vedere:
1. Este anul cu cele mai multe rânduri de alegeri din 1990 încoace.
Locale, parlamentare, europarlamentare și două tururi pentru alegerile prezidențiale. Deci cinci rânduri de alegeri.
Oboseala și dezinteresul electoratului ar putea apărea spre finalul anului. Iar prezența este întotdeauna un actor important în alegeri. Îi avantajează pe unii, îi dezavantajează pe alții.
În general, prezența scăzută ajută PSD – în timp ce o participare mare la vot aduce mai multe puncte candidaților de dreapta.
În plus, este pentru prima dată în ultimii 34 de ani când avem alegeri în trei duminici consecutive – primul tur al prezidențialelor este pe 24 noiembrie, alegerile parlamentare sunt pe 1 decembrie (de Ziua Națională), turul doi al prezidențialelor este pe 8 decembrie. Un argument pentru cei care spun că electoratul ar putea fi bulversat și agasat.
2. Este prima dată când, cu patru luni înainte, nu se știu toți candidații importanți la prezidențiale.
În 2014, Klaus Iohannis a fost desemnat candidat la prezidențiale pe 11 august. În iulie 2014, Victor Ponta deja făcea turul filialelor pentru a-și lansa candidatura, chiar dacă lansarea oficială a fost în septembrie.
În 2019, era previzibil că președintele Klaus Iohannis va candida pentru un nou mandat. Iar Viorica Dăncilă a fost desemnată candidat de către PSD pe 23 iulie.
De data aceasta, cel puțin doi dintre candidații cu șanse să intre în turul doi amână anunțul, Marcel Ciolacu și Mircea Geoană.
Este de așteptat că președintele PSD să nu facă niciun pas până la Congresul partidului de pe 24 august. Iar fostul lider social-democrat, Mircea Geoană, e condiționat de funcția de la NATO și nu se știe clar când îi va înceta mandatul.
3. Lupta foarte strânsă între candidați. În momentul de față este foarte greu de anticipat cine va intra în turul II al prezidențialelor.
Dacă privim în urmă, era mult mai ușor de intuit între cine se va da bătălia finală:
- 2009 – Mircea Geoană vs. Traian Băsescu;
- 2014 – Victor Ponta vs. Klaus Iohannis;
- 2019 – Klaus Iohannis vs. Viorica Dăncilă.
În 2004 a mai fost însă o situație pe muchie de cuțit, atunci când Traian Băsescu și-a anunțat candidatura pe ultima sută de metri și l-a învins pe Adrian Năstase, care era favorit.
2024 aduce puțin ca situație cu anul 2004 în ceea ce privește candidaturile surpriză, care vor veni probabil la final de august sau în toamnă, și răsturnările de situație care ar putea să aibă loc tocmai pentru că este o luptă foarte strânsă, în care niciunul dintre candidați nu se detașează în mod categoric.
4. O altă caracteristică a acestor alegeri este posibilul blat PSD-PNL. Adversari în campanie, prieteni după.
Blatul presupune ca măcar unul dintre cei doi, Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu, să ajungă în finală.
Ne putem aștepta ca cei doi să facă o înțelegere – unul să fie președinte și celălalt să fie premier. Și astfel ies amândoi câștigători din această ecuație.
Cel care pierde alegerile prezidențiale nu riscă să fie debarcat din fruntea partidului, pentru că niciun partid nu poate să-și dea jos omul care va conduce guvernul.
Nicolae Ciucă, anunț foarte clar și într-un context surprinzător. I-a luat sau nu prin surprindere pe liberali?
Surprinzător a fost, în primul rând, faptul că președintele PNL a participat la summit-ul NATO, invitat, după cum el însuși a admis, în delegația președintelui Klaus Iohannis.
Nicolae Ciucă nu ar fi avut dreptul, din start, de a participa în această delegație, ca președinte al Senatului. El a fost însă, ca parlamentar, la Adunarea parlamentară a NATO, după care spune că a rămas în delegația prezidențială, la invitația președintelui.
A fost primul pas care a ridicat multe semne de întrebare dacă nu cumva președintele Klaus Iohannis a vrut să-l prezinte pe Nicolae Ciucă drept urmașul său la Palatul Cotroceni, la această reuniune cu cei mai înalți și importanți lideri ai lumii și cu liderul Statelor Unite.
„Nici nu s-a pus problema. Acolo nu se discută alte teme decât cele care fac obiectul analizelor din agenda summit-ului. Deci nu am ce să răspund. Este absolut nereal să discutăm că domnul preşedinte ar fi prezentat într-o astfel de manieră prezenţa mea acolo. Nu se cade, nu se fac chestiile astea acolo”, a argumentat Ciucă, potrivit news.ro.
Această ipoteză pe care Nicolae Ciucă a negat-o vehement este întărită totuși de anunțul pe care l-a făcut președintele PNL, în timpul summitului, într-un interviu acordat Antena 3.
„Vreţi să vă dau o ştire? [...] În momentul de faţă, sigur, ar trebui să am o decizie a partidului, să am o decizie în Consiliul Naţional, dar în momentul de faţă – dacă tot aţi venit până la Washington şi suntem aici, în această vâltoare a tot ceea ce se întâmplă şi în Statele Unite şi în România, voi candida, pentru că sunt preşedintele Partidului Naţional Liberal.
Dar, înainte de toate, trebuie să obţin aprobarea partidului şi de aceea, în perioada imediat următoare, ca să nu mai lăsăm loc la discuţii, voi merge în toate filialele PNL să-mi câştig încrederea şi votul de la Partidul Naţional Liberal”, a declarat Nicolae Ciucă.
Teoretic, anunțul lui Nicolae Ciucă nu e o surpriză. El se profila drept prezidențiabilul PNL încă din campania pentru locale și europarlamentare, când a lansat cartea „Un ostaș în slujba țării”, site-ul nicolaeciuca.ro și a împânzit țara cu panouri cu chipul său.
Totuși, după scorul bun de la locale și europarlamentare, când toată lumea se aștepta ca liberalii să facă anunțul oficial, decizia a fost amânată pentru toamnă. Mulți au speculat că scorul prost din sondajul INSCOP, locul patru, i-a determinat pe liderii PNL să amâne anunțul candidaturii lui Ciucă pentru septembrie.
În acest context, președintele Senatului apare alături de Klaus Iohannis la summitul NATO și face anunțul singur. Pare ca și cum Ciucă a forțat mâna partidului.
Și ca să fie aproape imposibil pentru PNL să dea înapoi, Nicolae Ciucă a reluat anunțul candidaturii într-un interviu la Digi24, imediat după întoarcerea în țară.
„Am luat această decizie, în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, să candidez. Sunt oarecum obligat prin angajamentul pe care l-am luat în faţa Biroului Politic Naţional cu ceva timp în urmă, atunci când, la Sinaia, am anunţat că vom avea o abordare prin care să punem în practică motto-ul «Prin noi înşine».
Colegii mei din Birou m-au întrebat: domnul preşedinte, ne cereţi să facem ceea ce trebuie să facem, dumneavoastră vă angajaţi să candidaţi? Şi le-am răspuns că da, candidez. Acum reiterez acest angajament luat în faţa Biroului Politic Naţional”, a afirmat Nicolae Ciucă, potrivit news.ro.
Marcel Ciolacu, reacții ironice în lanț la adresa partenerului de guvernare. Coaliția Nicu & Marcel, încotro?
Președintelui PSD, Marcel Ciolacu, nu i-a picat bine toată această ecuație. După alegerile din 9 iunie, s-au întâmplat mai multe lucruri pentru care ar putea să fie supărat.
În primul rând, premierul României miza pe faptul că, în schimbul ajutorului dat liberalilor pentru locale și europarlamentare, care s-a dovedit a fi unul consistent, PNL îl va susține la prezidențiale, iar Nicolae Ciucă nu va intra în această cursă. Practic, să existe un candidat comun PSD-PNL, în persoana lui Marcel Ciolacu.
Mai mult, pe Ciolacu l-ar fi avantajat alegerile pentru președinte în luna septembrie. Ar fi fost mai aproape de scorul foarte bun obținut de PSD la locale și ar fi avut șansa să aducă la vot mai mulți alegători social-democrați decât ar fi reușit să mobilizeze dreapta într-o lună dedicată vacanțelor.
PNL a dat peste cap toate socotelile prim-ministrului, motiv pentru care Marcel Ciolacu ezită să-și anunțe intrarea în această cursă și lansează ironii la adresa lui Nicolae Ciucă.
Întrebat când va face anunţul privind candidatura la prezidenţiale, Ciolacu a declarat:
„Cu certitudine nu când mă duc la Washington. Când am văzut prima oară am crezut că s-a înscris la conferinţa democraţilor pentru înlocuirea preşedintelui Biden. Dacă va fi nevoie de acest anunţ, o să-l fac cu certitudine în România”, a evitat președintele PSD un răspuns tranșant.
El a taxat și faptul că Nicolae Ciucă a făcut anunțul de la summit-ul NATO, de la Washington, unde l-a însoțit pe Klaus Iohannis. Premierul l-a acuzat pe șeful statului că, de când a ajuns la Palatul Cotroceni, de zece ani, a fost un președinte părtinitor și s-a implicat în susținerea liberalilor.
„Dumneavoastră aveţi alte aşteptări, pe sfârşit de mandat? Eu nu am”, a spus preşedintele PSD.
În ciuda acestor supărări, este foarte posibil ca Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă să aibă o înțelegere pentru a crea un tandem la alegerile prezidențiale.
Astfel își securizează fiecare dintre ei posturile. Unul va fi președinte, iar celălalt va deveni premier și va putea să păstreze șefia partidului.
Ce ar putea da peste cap acest posibil blat? Nicu & Marcel vs. Nicu & Iohannis
Un alt tandem a ieșit la orizont.
Nicolae Ciucă – președintele, Klaus Iohannis – premier. O variantă alimentată de participarea liderului PNL, alături de președinte, la summitul NATO, dar negată vehement de Nicolae Ciucă.
„Este un fake, este total neadevărat, este o abatere de la atenţia şi de la problemele curente. Cel mai uşor este să abaţi atenţia oamenilor... Eu nu comentez, eu spun doar că este o informaţie falsă”, a afirmat Nicolae Ciucă, la Digi24.
Dar speculația a reușit să-l enerveze din nou pe Marcel Ciolacu. Întrebat despre posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis să fie premier, după alegerile din toamnă, liderul PSD a afirmat:
„N-am probleme, poate să fie, dar trebuie să câştige alegerile. N-aţi vrea să-i întrebaţi pe ei?! Mă abţin cu greu, mă abţin cu greu! Închipuirea performanţei!”
Greu de crezut totuși că profilul de premier i s-ar potrivi lui Klaus Iohannis. Acesta a arătat o oarecare aplecare către funcții onorifice, diplomatice, reprezentative și mai puțin către funcții executive, cărora le lipsește strălucirea pe care a cunoscut-o la Palatul Cotroceni.
Acestea nu presupun nici prea multe vizite protocolare, nici prea multe momente de vacanță sau de respiro, în schimb foarte multe frământări sociale și economice pe care le are de înfruntat un prim-ministru.
Necunoscuta Geoană care strică ecuația Nicu & Marcel
Orice calcule și-ar face Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, sondajele din ultima perioadă arată că actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, este destul de bine clasat și le poate strica socotelile primilor doi.
Geoană este al doilea candidat care încă nu a făcut un anunț clar privind candidatura la prezidențiale. El este încă secretar general adjunct al NATO, motiv pentru care nu poate să intre oficial în cursa pentru Cotroceni. Ar fi într-un conflict de interese.
Dar a făcut toate demersurile și declarațiile posibile care să arate că intrarea sa în cursa prezidențială este mai mult decât probabilă.
La împlinirea a cinci ani de la desemnarea sa ca secretar adjunct al NATO, Mircea Geoană a spus:
„Mă pregătesc cu ambiţie şi încredere renăscute pentru următorul capitol al vieţii şi carierei mele!”
La summit-ul NATO de la Washington, a declarat că este convins că va fi ultimul la care a luat parte în calitatea de secretar general adunct, dar nu şi ultimul summit al NATO la care va participa. A insinuat deci că va mai merge la aceste summituri în calitate de președinte al țării.
De altfel, Mircea Geoană a explicat deschis de ce încă nu poate face anunțul oficial.
„Nu am voie şi nu pot, moral, etic vorbind, profesional vorbind, să fac un anunţ atâta vreme cât sunt încă la NATO şi am spus acest lucru nu ca să mă eschivez de un răspuns, ci pentru că respect prea mult organizaţia pe care o servesc şi etica profesională pe care trebuie să o am”, a afirmat Mircea Geoană, într-un interviu pentru Antena 3.
La începutul lunii iulie, Geoană a depus cerere la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru înregistrarea mărcii „MIRCEA GEOANĂ 2024 PREŞEDINTE”, scrie news.ro.
Dacă Mircea Geoană va candida și va câștiga șefia țării, atunci este foarte posibil să creeze în jurul său o altă majoritate, cu un alt premier, iar majoritatea PSD-PNL să nu mai fie atât de probabilă precum pare în momentul de față. Ceea ce ar face ca planurile tandemului Nicu & Marcel, președinte-premier, să pice cu totul.
Tocmai de aceea este de așteptat ca PNL și PSD să pună tunurile pe fostul șef social-democrat cât de curând, după ce va demisiona de la NATO.
Dacă nu cumva, unul dintre partide va trăda și, mânat de scorul slab al candidatului său în sondaje, îl va sprijini pe Geoană la Cotroceni, în schimbul promisiunii de a primi funcția de premier.
În ambele cazuri, înțelegerile subterane inițiale ar pica, iar jocul politic s-ar reseta complet.
Ce alți politicieni și-au anunțat candidatura
În afară de Mircea Geoană, o altă candidatură cu șanse la turul II este cea a liderului USR, Elenei Lasconi, considerată o figură fresh, ce ar putea să reformeze partidul și să-l ajute să crească de la scorul dezastruos de sub 10% pe care l-a obținut la alegerile locale și europarlamentare.
Trebuie luate în considerare însă câteva aspecte. Timpul este foarte scurt. Un președinte de partid ar trebui să facă minuni pentru ca formațiunea pe care o conduce să-și dubleze sau să-și tripleze scorul.
Elena Lasconi ar trebui să fie o locomotivă care să aibă de trei-patru ori scorul partidului – ceea ce nu s-a mai întâlnit până acum – ca să poată să intre în turul doi al prezidențialelor sau chiar să câștige.
În al doilea rând, este un mare semn de întrebare dacă România este cu adevărat pregătită să voteze o femeie în funcția de președinte al țării. Ar fi o premieră.
În afară de Elena Lasconi, în această cursă a mai intrat și Ana Birchall, fost ministru al Justiției în Guvernul Dăncilă.
Ea se plânge de faptul că nu are suficientă expunere în mass-media și nimeni nu ia în considerare candidatura ei.
„Ar fi de plâns dacă nu e de râs. Niciun sondaj nu măsoară intenţia de vot pentru mine, Ana Birchall, deşi am o candidatură anunţată cu mult înaintea celor incluşi în aceste sondaje. În majoritatea discuţiilor TV, numele meu nu este menţionat şi candidatura mea este trecută sub o tăcere suspectă. Oare de ce acest boicot? Cine şi de ce se sperie de candidatura mea pe care o pregătesc de 1 an de zile?”, a scris Birchall, pe Facebook.
Mai sunt și candidații partidelor populiste, Diana Șoșoacă și George Simion.
Președinta S.O.S, Diana Șoșoacă, spune că abia așteaptă să schimbe biroul de la Bruxelles cu cel de la Palatul Cotroceni, în ciuda scorului mic de la europarlamentare – 5,03% – care nu ar propulsa-o, teoretic, în turul doi.
Prestația sa de la Bruxelles din ultima perioadă ar putea să reprezinte de asemenea o vulnerabilitate. Diana Șoșoacă și celălalt europarlamentar S.O.S., Luis Lazarus, nu au reușit să fie primiți în niciun grup din Parlamentul European. Sunt practic doi electroni liberi, fără niciun fel de putere.
La prima sa intervenție în Parlamentul European, Diana Șoșoacă nu a reușit să respecte regulile elementare de a se încadra în timp, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a închis microfonul. A doua zi, Diana Șoșoacă a venit în plen cu o botniță și a fost dată afară.
Mai mult, parcă mai transparent decât niciodată, Șoșoacă și-a arătat simpatia pentru Rusia. A subliniat că a intrat în grupul de prietenie cu Rusia și că demersurile ei de a merge la ambasada Rusiei au salvat România de un război.
De asemenea, liderul AUR, George Simion, primul care și-a lansat oficial candidatura, imediat după alegerile locale și europarlamentare, promite că le va da românilor case cu 35.000 euro. Un milion de locuințe.
Mai spune că va determina băncile să nu crească ratele la credite. Întrebarea e cât de credibile sunt aceste promisiuni, chiar și pentru electoratul AUR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.