Tabăra de vară de la Bálványos este pitită între piscurile Carpaților Orientali, aproape de Lacul Sfânta Ana și masivul Piatra Șoimilor, pe un fundal verde, la margina comunității din Băilor Tușnad. De aici a vorbit, sâmbătă, 27 iulie, premierul Ungariei, Viktor Orban.
S-a aflat aici când de la prima ediție, cea din iulie 1990, în calitate de lider al cererilor maghiare de retragere a trupelor sovietice din Ungaria, cele rămase acolo succesiv încă de la înfrângere Revoluției Maghiare din 1956.
Dar din 1990 și politicianul Viktor Orban, și vremurile s-au schimbat.
Dimineața, înainte de sosirea personajului principal (care a fost ieri la București ca să se vadă cu premierul român, Marcel Ciolacu), atmosfera e pătrunsă de o anumită lentoare.
Tabăra are aproximativ 13 mii de vizitatori sâmbătă, iar în așteptarea discursului premierului ungar Viktor Orbán, programată la 11.00, se aude, în fundal, muzică de jazz.
Însă mulțimea freamătă, sub pălăriile asortate primite gratis de la organizatori.
Puțini ies din acest tipar, precum un tânăr cu o șapcă roșie MAGA - Make America Great Again - sloganul dominant al campaniei republicane pentru Donald Trump.
Participanții se uită din ce în ce mai des spre scenă doar, doar o apărea premierul maghiar. Dar deși așteptarea se prelungește nimeni nu vrea să vorbească cu reporterul Europa Liberă România, nici măcar tinerii vorbitori de engleză. Camerele televiziunilor maghiare au mai mult succes cu publicul.
În deschiderea evenimentului principal, pastorul László Tőkés, președintele de onoare a UDMR, a vorbit despre „viitorul ținut secuiesc autonom”, criticând România pentru ceea ce descrie a fi un proces eșuat de dezvoltare după Revoluția din 1989, lucru cu care cel puțin o parte dintre români ar putea fi probabil de acord.
Patru milioane de români și-au părăsit țara în ultimele decenii mutându-se în țări mai dezvoltate din Occident.
Comunitatea maghiară nu face excepție; scorul electoral al UDMR era constant de 7% în primele decenii după 1989, dar la ultimele două legislaturi s-a apropiat îngrijorător de pragul electoral de 5%. Coborârea sub acest prag ar însemna reprezentarea doar în Camera Deputaților, de un singur parlamentar.
Acesta este contextul în care dl. Tőkés a propus referendum printre maghiarii din Ardeal, în care să decidă în masă dacă să rămână în Transilvania sau să plece.
„Nu trebuie să cedăm în fața răului. Fără război, fără abordări de gen care distorsionează rasa umană”, își argumentează Tokes necesitatea referendumului.
El avertizează, așa cum a făcut-o și Viktor Orban în trecut, că promotorii religiei islamice urmăresc să cucerească la propriu Europa de Vest.
Atac împotriva Aliaților. Uniunea Europeană trebuie să renunțe la misiunea economică și să devină un proiect de apărare
„Nu s-a făcut așa mare tam-tam ca anul trecut, n-am mai primit instrucțiuni de la București”, spune în sfârșit în deschiderea mesajului său mult-așteptat, premierul maghiar Viktor Orbán.
El a urcat pe scenă în aplauzele tuturor pe scenă și a făcut această primă referire la criticile care au precedat discursul său din 2022 și 2023, acuzate de rasim, respectiv revizionism de mulți lideri și experți în științe politice europeni.
În schimb, continuă el, liderii români participă acum la un dialog care, dacă va avea succes, va promova aderarea României la Schengen și va duce la introducerea unui tren de viteză între cele două țări, sugerează Viktor Orbán.
Bucureștiul pare în acest moment mai prietenos decât capitala Uniunii Europene.
„Am primit critici de la Bruxelles! Mi-au condamnat misiunile de pace, am încercat să explic că e o datorie creștină (întâlnirea cu Vladimir Putin la Moscova n.r.), nu m-am făcut înțeles”, afirmă liderul de la Budapesta.
În ultimele săptămâni, el i-a vizitat pe republicanul Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și liderul comunist chinez Xi Jinping, toate categoric condamnate de oficialii europeni de vreme ce Viktor Orbán, președinte al Consiliului European prin rotație, nu a primit mandat politic și diplomatic pentru astfel de discuții, ceea ce el numește „misiune de pace”.
Orbán insistă însă că strategia Europei de a susține Ucraina va fi un eșec și că, „Trump ante portas” („Trump [se află la] porți”), referire la o expresie latină atribuită lui Cicero și care exprimă spaima celor încercuiți și pândiți de o înfrângere catastrofală. Hannibal, lider al sclavilor revoltați din Cartagina, un outsider, a fost un strateg de geniu al lumii antice, a fost înfrânt numai după multe bătălii câștigate contra armatei romane, establishmentul acelei perioade istorice.
Uniunea Europeană nu va avea de ales decât să-și recunoască înfrângerea, deplânge situația chiar președintele actual al Consiliului European.
De la clasici la narațiunile Hollywood, războiul continuă din cauza adevărurilor divergente
Ca un corolar al lipsei de direcție a politicilor occidentale „Ucraina nu va intra nici în NATO și nici în Uniunea Europeană”, apasă amenințător cuvintele liderul de la Budapesta.
După trimiterea la Cicero, Viktor Orbán a apelat la o metaforă a pastilei roșii pentru „drepturile bărbaților” și de extremă dreapta, renumita red pill din filmul Matrix.
În film, personajului principal îi sunt prezentate două pastile, cea albastră îi permite să trăiască în ignoranță și cea roșie care-i dezvăluie adevăruri dureroase – iar liderul maghiar spune că „războiul este pastila noastră roșie, care ne pune în altă perspectivă, putem observa lucrurile din alt punct: ideologiile își pierd puterea. Datele statistice își pierd puterea. Media își pierde puterea. Doar adevărul va rămâne în fața noastră”, spune Viktor Orbán.
El susține că atât Ucraina, cât și Rusia au motivele lor îndreptățite de a purta acest război. Ucrainenilor le-a acordat un nou raison d’etre (motiv de a exista), până atuncii ființând doar ca un stat-tampon între Rusia și Uniunea Europeană/NATO, dar în numele căruia își exprimă cerințele „prea agresiv”.
În ce fel este Ucraina prea agresivă în a-și apăra independența și integritatea teritorială, Viktor Orban nu a explicat.
A explicat, în schimb, că Rusia are propriile rațiuni de a purta acest război, atunci când revendică teritorii istorice.
În același timp, spune liderul apropiat de Putin, Rusia nu a fost îngenuncheată cum a intenționat Occidentul prin sancțiuni, ci s-a adaptat.
„Rusia nu e o autocrație, din punct de vedere tehnic, economic sau sociologic. E o țară foarte flexibilă”, afirmă Viktor Orbán.
„Adaptarea economică a Rusiei este remarcabilă”, a adăugat el.
În schimb, Occidentul ar fi cel care a eșuat – o temă pe care Viktor Orbán o susține de aproape 20 de ani în discursul său marcant de la Tușnad, și pe care a accentuat-o în 2022 până la punctul în care replicile sale și-au atras condamnarea internațională și demisia celei mai apropiate colaboratoare vreme de două decenii.
Axa Londra - Varșovia - Scandinavia. Atac contra Poloniei
Occidentul se prăbușește, susține Viktor Orban, nu doar din cauza migrației (subiect aprofundat ulterior), ci și pentru că axa de putere franco-germană ar fi slăbit într-atât încât a fost înlocuită de o nouă axă: Londra-Varșovia-Kiev-Țările Baltice-Scandinavia, spune liderul maghiar.
El a criticat Varșovia. „Am primit multe șuturi în fund, să fim cinstiți. Polonezii duc o politică ipocrită. Ne critică pentru relația cu Rusia și ei fac afaceri cu Rusia prin intermediari. Eu n-am mai văzut așa ipocrizie, fățărnicie din partea unui stat”, acuză Orban.
Înapoi la declinul Occidentului, liderul de la Budapesta conturează o imagine deprimantă, cu o Europă izolată și din ce în ce mai slăbită.
În lume apar peste tot în lume alți poli de putere, mai bogați și cu mai mult potențial de dezvoltare, care chiar susțin Rusia.
El spune că Occidentul nu se comportă rațional și de aceea maghiarii – sau central europenii în general – nu le pot înțelege acțiunile.
În schimb, el spune că Occidentul și-a pierdut sufletul din cauza individualismului și că a ajuns un „pitic agresiv” ale cărui valori întorc oamenii împotriva sa printr-un „bumerang softpower”.
Poate nu întâmplător, și-a încheiat discursul vorbind despre extinderea politicilor de încurajare a natalității din Ungaria în toate teritoriile locuite de maghiari.
Dar să nu anticipăm.
Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la misiunea de proiect economic, să-și reformuleze principiile și să devină un proiect de apărare, crede Viktor Orban. În interiorul acestui proiect, Uniunea Europeană ar trebui să accepte ca țările central-europene să-și ducă propria politică.
„Europa poate alege două căi: prima este muzeul în aer liber – un continent de care lumea se minunează, dar în care nu mai există viață. Celălalt este planul lui Macron de autonomie strategică: de a aduce capital înapoi din America, de a implementa dezvoltări majore, cu o alianță militară europeană și de autosuficiență energetică. Și să se împace cu Rusia după război. Uniunea Europeană trebuie să-și abandoneze proiectul politic și să-și consolideze economia. Cealaltă consecință este că Ucraina nu va deveni membră NATO sau UE, pentru că nu există bani pentru asta.”
„Noi credem că lumea e compusă din state naționale suverane”, spune premierul ungar.
El crede că Occidentul nu înțelege că e inutil să pretinzi că „statele naționale nu mai există” de vreme ce „ele nu sunt o abstracție juridică, statele naționale au baza în Biblie”. O aserțiune familiară și unor conservatori ceva mai moderați decât premierul de la Budapesta.
De aceea, spune Viktor Orbán, îl susține pe Donad Trump, tocmai pentru că Trump ar dori să readucă SUA la statutul de stat național.
Ca să-l împiedice pe Trump să candideze, „ei” vor să-l bage în închisoare, să-i confiște averea și, dacă acestea nu funcționează, vor să-l omoare, a relatat o versiune proprie a evenimentelor recente Viktor Orban, fără să numească pe acești „ei”.
„Să nu avem îndoieli. Ceea ce s-a întâmplat s-ar putea să nu fi fost ultima tentativă (de asasinat n.r.) din timpul acestei campanii", a încheiat el unul dintre cele mai problematice pasaje ale discursului.
În acest punct, se pare că premierul maghiar și președintele Consiliului UE a intrat pe o pistă gravă. În ciuda faptului că nu specifică cine sunt cei care ar dori asasinarea lui Donald Trump, el sugerează că în campania electorală din Statele Unite ar putea apărea alte acte de violență îndreptate împotriva candidatului republican.
Or, Orban spune că Donald Trump ar fi devenit țintă tocmai pentru că republicanul ar vrea „să readucă națiunea americană din era post-națională, din era liberală înapoi la cea națională" și să facă din nou Statele Unite o națiune măreață/ Make America great again.
Natalitatea este o temă conservatoare predilectă astfel că declinul demografic din regiune a fost un alt subiect abordat de liderul de la Budapesta.
Pe de o parte, Viktor Orbán dă vina pe pierderile umane din cele două Războaie Mondiale. Pe de alta, pe emigrația forțată a celor din Europa Centrală și de Est. Soluția sa este promovarea natalității și ocuparea forței de muncă.
Despre „misiunea de pace” a Ungariei
Viktor Orbán a vorbit la Tușnad pe larg, în inserții separate, despre „eforturile misiunii de pace a Ungariei”, referindu-se la vizitele recente pe care le-a făcut în Rusia și Ucraina.
Liderul maghiar a spus că este datoria lui creștină să continue această „misiune de pace”. Orban a afirmat că acest principiu este inclus și în tratatul de bază al Uniunii Europene, însă Bruxelles-ul ar vrea să creeze pacea purtând un război constant.
În fapt, Uniunea Europeană nu recunoaște anexările teritoriale făcute de Rusia, nici cele din 2014, adică Crimeea, nici cele făcute prin distrugeri de la 24 februarie 2022 încoace, în urma invaziei ruse pe scară largă a forțelor ruse în Ucraina.
În opinia lui Orbán, poziția intransigentă a Uniunii Europene s-ar putea schimba. El a argumentat acest fapt prin discuții pe care ministrii americani și ruși le-ar avea pe tema păcii din Ucraina, prin faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a sunat pe candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, dar și prin faptul că ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba a mers la Beijing pentru a negocia o mediere.
„Efectul secundar neintenționat” al războiului este că dezvăluie realitatea în care trăim, a insistat Orbán asupra revelațiilor politice dezvăluite în vremuri tulburi, discursul său de sâmbătă, 27 iulie din Ținutul Secuiesc, în centrul României.
„O mare întrebare este ce se va întâmpla după război, va veni o lume nouă sau va continua cea veche? Și dacă va veni o lume nouă, întrebarea este cum va fi pentru Ungaria. Războiul oferă o nouă perspectivă, în care ideologiile, iluziile, chiar și teoriile conspirației își pierd puterea, realitatea brută rămâne”, a spus el.
Viktor Orbán crede că nici ucrainenii, nici rușii, nu cred, momentan, în pace. Din acest motiv, dacă depinde doar de cele două părți, nu va fi pace; aceasta se poate realiza doar din exterior.
Orbán a atins, de asemenea, multe din temele pe care le-a promovat ca prim-ministru, post pentru care a fost reales în urmă cu doi ani.
El a criticat politicile din unele țări occidentale care promovează sau protejează drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender și și-a exprimat sprijinul pentru ceea ce el a afirmat că sunt valori creștine.
„Nu există moralitate publică în Occident. Ați putea vedea asta la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris", a spus el, referindu-se la ceremoniile de deschidere a jocurilor desfășurate cu o zi mai devreme.
„Așa cum liberalii au ridicat un drapel cu slim-fit-squeamish-avocado-latte-free-of-everything, și noi trebuie să ridicăm un drapel sub care să se poată aduna curajos tineri naționaliști creștini”, a spus el.
Trimiterea la „laptele de avocado” a părut că se referă la Péter Magyar, opozant al premierului maghiar. Un politician în ascensiune care cu siguranță, nu pare să se încadreze în profilul unui tânăr creștin naționalist.
Planul lui Orban pentru Ungaria. Oferta Chinei și centrul lumii care se mută în Asia
Un subiect neașteptat a fost trimiterea foarte directă la imaginarul medieval al națiunii maghiare. Urmată de o trimitere la fel de neobișnuită la politici publice strict interne ale statului maghiar.
Viktor Orbán a descris Ungaria drept victimă a istoriei, care acum 500 de ani a fost dată la o parte din eforturile sale coloniale (din Transilvania și întreg Carpatic din Ucraina până în Centrul Europei n.r.), care a trebuit să se agațe de Habsburgi ca să reziste cuceririlor islamice (Imperiul Otoman în expansiune după căderea Constantinopolului în 1453 n.r.) și care acum trebuie să fie cu ochii spre Asia.
În opinia lui Viktor Orbán, Asia, și nu Europa, este continentul care redefinește acum centrul lumii.
El insistă că „Occidentul nu este condus, comportamentul său nu este rațional” și că „nu poate face față ascensiunii Asiei”.
„A început o schimbare de sistem mondial, și anume din Asia. În perioada următoare, Asia va fi puterea dominantă a lumii. Asia are avantajul demografic, capital și tehnologic”, iar fostul președinte american Donald Trump lucrează pentru a găsi răspunsul american la această situație”.
El a spus că a primit deja „cea mai bună ofertă posibilă din China: apartenența maghiară la Uniunea Europeană este valoroasă pentru China. Așa că ne-a oferit să participăm reciproc la modernizarea celuilalt. Sunt dispuși [China] să investească într-o proporție mare și să ofere resurse de dezvoltare, precum și să [ne] ofere o piață în China. În relațiile dintre Ungaria și UE, ne putem astfel proteja forma de stat național”, aluzie la puseele de suveranism care domină campaniile electorale peste tot în Europa.
Nu în ultimul rând, într-un efort explicit adresat celor fără studii superioare, după ce a acuzat elitele că-i deservesc doar pe cei cu studii superioare, Orbán și-a explicat Marea Strategie pentru Ungaria, despre care spune că încă stadiu de ciornă din 2022, dar despre care promite că va fi gata în șase luni.
El spune că această strategie este bazată pe „trăsăturile esențiale ale maghiarilor, pe antropologie”, o afirmație destul de riscantă din punct de vedere politic, având în vedere acuzațiile mai vechi de racism cu care Viktor Orbán s-a confruntat.
În primul rând, va promova conectivitatea maghiarilor de pretutindeni. „Nu ne permitem să fim închiși în nicio parte a economiei mondiale. Nu intrăm în război împotriva Orientului, adunăm parteneri, nu dușmani ideologici. Mergem pe drumul nostru”.
Apoi, referindu-se la fundamentele spirituale, Viktor Orbán vorbește despre „apărarea suveranității prin independența economică”. Ocuparea completă a forței de muncă va preveni emigrația și imigrația, funcționând ca liant care să țină laolaltă societatea.
Viktor Orbán vrea să reconstruiască întreaga societate maghiară. Vrea să ofere și mai multe reduceri de impozite pentru cuplurile cu copii și să devină un loc de imigrație, nu de emigrație. Dar un model foarte special de imigrație. „Până în 2035, Ungaria să se autosusțină” și chiar să aducă din Vest oameni „care vor să trăiască într-un stat creștin”, declamă Viktor Orbán.
„Nu ne lăsăm asimilați, nu ne mulăm în peisaj, evităm statutul religios zero”, spune el, cu referire la curentele de stânga sau la ateism.
„Această strategie nu poate porni din Ungaria mică, trebuie să includă orice maghiar din această lume. Doar Ungaria mică nu e suficientă. Nu dau cifre și nu spun când, dar curând tot sprijinul care servește stabilitatea maghiarilor trebuie extins pe toate teritoriile unde traiesc maghiari, chiar în afara granițelor”, a declarat Viktor Orbán, urmat de aplauze răsunătoare, la o oră și un sfert de când s-a așezat la prezidiul Universității de Vară de la Tușnad.
Pentru îndeplinirea aceastei misiuni, el vrea să demareze recrutarea „tinerilor combatanți creștini care să aibă încredere în valorile naționale”.
Un capitol pe care îl va detalia probabil la ediția de anul viitor.
