„Noi (ungurii, n.r.) nu suntem o rasă mixtă...și noi nu dorim să devenim una”, a spus, sâmbătă, la Băile Tușnad, Viktor Orbán.
Discursul lui Orbán marchează un nou moment al tensiunilor dintre acesta și liderii europeni, care s-au arătat șocați de comentariile făcute în România. În 2014, Viktor Orbán declarase, tot la Băile Tușnad, că vrea să construiască o „democrație de ordin iliberal” în Ungaria.
Anul acesta, liderul de la Budapesta a ținut un discurs în care a vorbit despre declinul Occidentului și a transmis că vesticii se vor confrunta cu „un deceniu de pericol, incertitudine și război”.
Orbán a criticat, de asemenea, ajutorul militar oferit de NATO Ucrainei, adăugând că armele moderne primite de soldații ucraineni nu vor face decât să îi enerveze și mai tare pe ruși, care vor împinge linia frontului mai departe.
„Ceea ce facem este să prelungim războiul”, a spus Orbán în discursul lui de sâmbătă, în care a arătat că politica impunerii de sancțiuni Rusiei nu a avut niciun rezultat, transmite The Guardian.
„Un exemplu clasic de propagandă rusă”, a reacționat imediat pe Facebook, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Oleg Nikolenko. În postarea din 23 iulie, acesta adaugă că sancțiunile au redus puterea „mașinii de război a Rusiei” de a acționa împotriva Ucrainei, iar armele primite din Occident salvează vieți.
Reacția României
„Este regretabil că astfel de idei sunt propagate de pe teritoriul României, în contextul global complex pe care trebuie să îl înfruntăm cu toții, mai ales că pozițiile noastre oficiale sunt diferite de aceste teze. E clar că nu putem fi de acord cu ele. Nu mai spun de declarațiile privind rasele, care nu sunt acceptabile”, a transmis luni ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru Digi24.
Acesta a precizat că existase o înțelegere potrivit căreia oficialii din Ungaria urmau să se abțină, la evenimentul de la Băile Tușnad, de la declarații „provocatoare” la adresa României, iar această înțelegere ar fi fost respectată.
„/.../ inclusiv discursul principal de sâmbătă al premierului Orbán, nu a fost provocator la adresa României, nefiind abordate sau menționate, în special, chestiuni sensibile pentru noi, cum ar fi așa-zisa autonomie pe criteriul etnic sau acordarea de drepturi colective pentru persoanele aparținând minorităților naționale”, a adăugat Aurescu.
Rase și națiuni
După afirmațiile de sâmbătă ale lui Viktor Orbán, Katalin Cseh, europarlamentar al opoziției din Ungaria, s-a arătat oripilată de comentariile făcute de premierul Ungariei, pe care le-a catalogat ca „amintind de un timp ce încercăm cu toții să îl uităm.”
„Comentariile (lui Orbán, n.r.) dezvăluie adevăratul caracter al regimului”, a continuat ea.
Europarlamentarul român, Alin Mituța (REPER, fost USR), a criticat și el discursul controversat al premierului Ungariei. „Să vorbești despre rasă sau ‘puritate etnică’, în special într-o regiune așa de mixtă, precum Centrul și Estul Europei, este pur și simplu delirant și periculos. La fel ca domnul Orbán”, a scris Mituța pe Twitter.
Viktor Orbán se află în conflict deschis cu Uniunea Europeană pe tema statului de drept, a libertății presei și a subminării independenței justiției. Ca urmare, UE amenință constat cu blocarea fondurilor europene pentru Ungaria.
Jakub Janda, expert la Centrul de Valori Europene pentru Politici de Securitate, a transmis într-o postare pe Twitter că riscul real ca Budapesta să nu primească fondurile ar fi ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană.
„Asta este strategia națională maghiară, iar aliații UE trebuie să se pregătească. Ungaria este calul troian al Rusiei în Uniunea Europeană”, a punctat Janda.
Jonathan Eyal, director asociat al Royal United Services Institute din Marea Britanie, a transmis că „an de an, Viktor Orbán al Ungariei merge în Transilvania, România, să țină discursuri naționaliste menite să agite minoritatea etnică maghiară din zonă.”
Partidul lui Viktor Orbán, Fidesz, aflat la putere de peste 10 ani, a câștigat în luna aprilie a 4-a rundă consecutivă de alegeri parlamentare. Însă situația din ultimele luni a devenit dificilă pentru Guvernul de la Budapesta, care se confruntă cu o creștere excesivă a prețurilor și cu un scandal cauzat de eliminarea plafonării prețurilor la energie.
