Linkuri accesibilitate

Cum se explică valul de proteste violente din Marea Britanie. Oamenii de culoare, ținta atacurilor extremiștilor de dreapta


La Rotherham, lângă Sheffield, protestatarii au încercat să dea foc unui centru în care sunt cazați solicitanții de azil, 4 august 2024. Revoltele au fost alimentate în parte de afirmațiile false potrivit cărora suspectul ar fi un refugiat musulman.
La Rotherham, lângă Sheffield, protestatarii au încercat să dea foc unui centru în care sunt cazați solicitanții de azil, 4 august 2024. Revoltele au fost alimentate în parte de afirmațiile false potrivit cărora suspectul ar fi un refugiat musulman.

În ultimele zile, Marea Britanie a fost cuprinsă de un val de violențe etnice, prin care extremiștii de dreapta au participat la revolte în stradă și au atacat musulmani și lăcașe de cult islamice.

Motivați de crima comisă de un adolescent creștin săptămâna trecută - pe care dezinformarea online l-a transformat într-un refugiat musulman - sute de britanici au participat la revolte violente în întreaga țară.

Violențele au început după incidentul de luni (29 iulie) din Southport, când trei fetițe au fost ucise și alți oameni au fost înjunghiați de un băiat de culoare, în vârstă de 17 ani.

În orașul din nord-vestul Angliei au avut loc și primele confruntări între extremiști și forțele de ordine, miercuri seară, după priveghiul public, când un grup de oameni s-a strâns ca să atace o moschee din apropierea locului crimei.

La începutul săptămânii trecute, cel puțin 50 de polițiști au fost răniți în confruntările cu protestatarii din Southport. Localnicii au condamnat violențele, au curățat străzile în urma revoltei și au ajutat la repararea moscheii care a fost afectată.

31 iulie: Manifestanți ai extremei drepte în fața reședinței premierului britanic, la numărul 10 de pe Downing Street. În mijloc, cunoscutul extremist Danny Tommo, care și-a îndemnat urmăritorii să iasă în stradă dacă atacatorul din Southport se dovedește a fi migrant.
31 iulie: Manifestanți ai extremei drepte în fața reședinței premierului britanic, la numărul 10 de pe Downing Street. În mijloc, cunoscutul extremist Danny Tommo, care și-a îndemnat urmăritorii să iasă în stradă dacă atacatorul din Southport se dovedește a fi migrant.

Patrick Hurley, parlamentarul care reprezintă Southport, spune că „golanii” au venit în oraș din alte locuri și că au profitat de moartea celor trei copii „pentru propriile scopuri politice”.

Proteste anti-imigrație au fost organizate în ultimele zile în mai multe orașe din țară, de la Manchester și Liverpool, până la Belfast sau Hull, fiind arestați de poliție cel puțin 150 de protestatari, iar daune au fost înregistrate în mai multe locuri.

La Rotherham, un oraș de lângă Sheffield, zeci de oameni au fost arestați duminică după ce au încercat să intre într-un centru pentru azilanți, iar apoi au încercat să incendieze clădirea.

Un atac similar a avut loc și în orașul Tamworth, unde duminică seara un grup de protestatari a aruncat cu cocktailuri Molotov înspre polițiști, în timpul unei revolte organizate în fața unui hotel în care erau cazați refugiați.

Mai mulți bărbați de culoare au fost țintele unor atacuri rasiste, conform The Independent, fiind atacați pe străzi de mulțimi de extremiști.

Violențele extremiștilor de dreapta „terorizează” musulmanii din Marea Britanie, a transmis organizația Tell Mama.

Confruntare între protestatarii de extremă dreapta și forțele de ordine din Bristol, 3 august.
Confruntare între protestatarii de extremă dreapta și forțele de ordine din Bristol, 3 august.

În orașul Hull, un bărbat pakistanez a fost scos cu forța din mașină de un grup de bărbați albi și bruscat, iar mașina i-a fost distrusă, în timp ce la Manchester un bărbat de culoare a fost atacat de un grup mare de bărbați albi mascați, care fluturau cu steaguri engleze.

La Liverpool, un alt bărbat a fost înjunghiat într-o stație de tren pentru că arăta a musulman.

Premierul britanic, Keir Starmer, a condamnat acțiunile „golanilor de extremă dreapta” și a promis să-i aducă în fața justiției, în timp ce Ministerul de Interne a promis să protejeze moscheile din țară.

Starmer a convocat, luni dimineață, o reuniune „Cobra” a reprezentanților ministerelor, poliției, serviciilor secrete și a altor instituții relevante într-o situație de urgență de acest fel, pentru a găsi un răspuns potrivit crizei. Astfel de ședințe de urgență s-au ținut cel mai recent în timpul pandemiei de Covid.

În urma ședinței, Starmer a promis că va mobiliza „o armată” de specialiști care să gestioneze violențele din întreaga țară - un grup care nu include armata propriu-zisă, clarifică Downing Street.

„Mă concentrez pe oprirea acestei lipse de ordine, ca pedepsele să fie rapide și implementate”, a declarat premierul laburist Keir Starmer.

Steagul Angliei, purtat de un protestatar, este în general considerat de britanici a fi un simbol naționalist cu încărcătură negativă, folosit de extremiști sau de huliganii din fotbal. Steagul Marii Britanii, „Union Jack”, este preferat de oamenii cu convingeri moderate.
Steagul Angliei, purtat de un protestatar, este în general considerat de britanici a fi un simbol naționalist cu încărcătură negativă, folosit de extremiști sau de huliganii din fotbal. Steagul Marii Britanii, „Union Jack”, este preferat de oamenii cu convingeri moderate.

Adesea, alți imigranți ajung să plătească și ei prețul urii față de o comunitate anume.

Însă comunitățile de români nu au simțit nicio amenințare și niciun impact al acestor revolte, confirmă pentru Europa Liberă preoții din parohiile din Liverpool și Belfast, două dintre orașele cuprinse de proteste violente.

Sabina Cristian, româncă stabilită în Marea Britanie din 2015, spune pentru Europa Liberă: „În fiecare an de când sunt în Marea Britanie, am observat creșterea discursului dreptei extreme, așa că, într-un fel, nu mă miră că s-a ajuns la ură violentă”.

„Ca româncă în Londra, nu mă simt amenințată de aceste proteste, dar sunt îngrijorată pentru prietenii mei care ar putea fi afectați”, mai spune ea.

Același sentiment este împărtășit și de alți români din Marea Britanie, care nu au dorit să le fie făcută publică identitatea.

Dezinformarea pune migranții în pericol

Chiar dacă autoritățile au mobilizat forțele de ordine în număr mare, nu au reușit să se organizeze împotriva zvonurilor și a informațiilor false care s-au răspândit pe internet ca un incendiu de vegetație.

Un val de dezinformare a cuprins Regatul Unit, dând de înțeles că atacatorul celor trei fetițe ar fi fost un musulman radical care ar fi ajuns pe insulă în 2023.

Alte surse lansau informații false, cum că băiatul ar fi fost pe o listă de urmărire a serviciilor secrete.

Iar mesajele au fost amplificate de algoritmii rețelelor sociale, care scot în față postări ce provoacă reacții puternice de la utilizatori. Postările în care se specula că atacatorul ar fi fost musulman, imigrant sau refugiat au fost vizualizate de cel puțin 27 de milioane de oameni.

„Situația este explozivă, iar grupările de extremă dreapta au profitat rapid de acest context”, explică pentru Europa Liberă România Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford din Marea Britanie.

El spune că există suspiciuni bine întemeiate că aceste mesaje au fost alimentate de site-uri și conturi rusești.

Au avut loc și contra-proteste. În fața hotelului în care sunt găzduiți refugiații în Rotherham, s-au strâns duminică oameni care întâmpină refugiații și cer oprirea extremei drepte. Înăuntrul centrului de refugiați, un bărbat urmărește evenimentele de afară.
Au avut loc și contra-proteste. În fața hotelului în care sunt găzduiți refugiații în Rotherham, s-au strâns duminică oameni care întâmpină refugiații și cer oprirea extremei drepte. Înăuntrul centrului de refugiați, un bărbat urmărește evenimentele de afară.

Unul dintre cei care au amplificat dezinformarea și au aprins tensiunile este chiar Nigel Farage, fost europarlamentar, ales luna trecută în parlamentul britanic.

„Este important de subliniat că liderii conservatori au dovedit reținere în această perioadă și au condamnat fără echivoc manifestațiile violente. Cel care a încercat să exploateze politic situația prin inflamare a fost din nou Nigel Farage, care consideră criza o oportunitate de a crea o mișcare de tip MAGA în Marea Britanie”, explică Bjola.

Și Tommy Robinson, politician de extremă dreapta, a scris că „Islamul este o problemă mentală”, deși atacatorul nu era musulman.

Până și Andrew Tate, influencerul britanic judecat în România pentru trafic de persoane și viol, a lansat informații false cum că atacatorul ar fi ajuns pe o barcă în Marea Britanie.

Un colaj le arată pe Elsie Dot Stancombe, Bebe King și Alice Dasilva Aguiar, victime ale unui atac cu cuțitul în timpul unui eveniment de dans în Southport.
Un colaj le arată pe Elsie Dot Stancombe, Bebe King și Alice Dasilva Aguiar, victime ale unui atac cu cuțitul în timpul unui eveniment de dans în Southport.

Pentru a tempera panica generală și atacurile islamofobe, care riscau să transforme orice om într-o țintă a atacurilor violente, autoritățile au decis să publice numele băiatului în cauză, deși este minor.

Băiatul s-a născut la Cardiff, în Țara Galiilor, iar părinții săi sunt creștini din Rwanda.

Axel Rudakubana împlinește săptămâna aceasta 18 ani, încă un motiv pentru care autoritățile au ales să-i dezvăluie identitatea.

El va rămâne în arest preventiv până la primele audieri, în octombrie, iar procesul împotriva sa va începe în ianuarie.

Contextul mai larg

Musulmanii au devenit ținta dezinformării pentru că Marea Britanie încearcă, fără succes, să adreseze de ani buni problema imigrației și a refugiaților.

Opoziția față de aceștia a fost unul dintre motivele pentru care britanicii au ales să părăsească UE, iar respingerea față de migranți a rezultat într-o panică generală cu privire la „bărcile mici” în care câteva zeci de mii de refugiați traversează Canalul Mânecii în fiecare an, în căutarea azilului politic.

Atitudinile guvernelor precedente au dus la o politică foarte strictă anti-imigrație în Marea Britanie, prin care mulți azilanți au ajuns să fie găzduiți în condiții atât de grave, încât un bărbat și-a luat propria viață.

Politica oficială a Marii Britanii a ajuns să includă un acord bilateral cu Rwanda pentru deportarea azilanților, plan considerat ilegal de Curtea Supremă și condamnat de organizațiile pentru drepturile omului.

„Noul guvern laburist insistă, deocamdată, să prioritizeze contracararea exploziei de violență a radicalilor de dreapta”, punctează profesorul Bjola, care spune că în manifestul electoral al partidului lui Starmer încă există gestionarea migrației, punct introdus în discursul public de conservatori în ultimii ani.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG