Atacul Rusiei în Ucraina a ajuns la ziua cu numărul 930, iar primele semnale despre caducitatea legislației le dădea Șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, la Europa Liberă, încă din februarie 2024.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, declara generalul Vlad la Europa Liberă.
De atunci, nimic nu s-a întâmplat, deși pentru Guvernul Ciolacu (în funcție din iunie 2023), Legile Apărării sunt „prioritate zero”.
Declarativ.
Faptic, ele sunt trecute pe o listă de proiecte care ar urma să fie aprobate în guvern în octombrie și trimise spre aprobare parlamentului, în noiembrie.
Timp de o oră și 43 de minute, în noaptea de 7 spre 8 septembrie, între orele 02:25 și 04:08, două avioane de luptă F16, ridicate de la baza militară 86 din Borcea, au „monitorizat spațiul aerian național”.
Sistemul de supraveghere radar din Dobrogea „a identificat și a urmărit” și el o dronă care „a evoluat în spațiul aerian național și care a părăsit teritoriul național spre Ucraina”.
Informațiile vin de la Ministerul Apărării Naționale, care spune că, din datele colectate, „este indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava. Forțele Ministerului Apărării Naționale execută, începând din această dimineață, cu mijloace aeriene și cu echipe la sol, cercetări în zonă”, se preciza în comunicatul trimis duminică, 8 septembrie, de MApN.
Luni, pe 9 septembrie, un nou comunicat: oficiali din armată spun că au găsit în zona Periprava (situată pe Brațul Chilia), „fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale”.
În perioada următoare, armata va căuta resturi de dronă și în apropierea localității Caraorman (situată între Brațul Sf. Gheorghe și Brațul Sulina), unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact, afirmă MApN.
La începutul lui septembrie s-a împlinit un an de când bucăți dintr-o dronă rusească au ajuns pentru prima dată pe teritoriul României.
De atunci, serviciul Ro-Alert a sunat de mai multe ori să le ceară locuitorilor din zona Deltei Dunării să fie vigilenți și să ia măsuri pentru a se proteja.
Sâmbătă noaptea, telefoanele au dat alerte la 02:20 și 02:38.
În ultimul an, bucăți de dronă au ajuns de mai multe ori în satele și pe câmpurile din apropierea graniței cu Ucraina.
Marcel Ciolacu: „Asta este!”
Premierul Ciolacu, candidat la președinție, a spus duminică, pe 8 septembrie, într-o declarație pentru presă, că atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene se vor intensifica în perioada următoare, pe fondul recoltelor de anul acesta.
„Nu au fost probleme deosebite pe teren, (atacurile) vor continua, pentru că urmează iar exporturi de grâne. Asta este, noi avem un război lângă granița cu România”, a declarat premierul.
Ciolacu spune că armata a acționat conform situației din teren.
„Am ridicat avioanele, am monitorizat și, dacă aveau țintă pe teritoriul României, acționam”, a declarat Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de luni.
NATO a reacționat la pătrunderea dronei în spațiul aerian românesc, iar Ministerul de Externe a cerut respectarea inviolabilității spațiului aerian național.
„NATO condamnă încălcarea spaţiului aerian al României de către Rusia. Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase”, a scris pe X Mircea Geoană, secretarul general adjunct demisionar al NATO.
Ministerul Apărării despre dronele din noaptea de 7/8 septembrie 2024
Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert.
În cursul acestor evenimente, a fost identificat și urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spațiul aerian național și care a părăsit teritoriul național spre Ucraina. Situația evoluției acestei drone a fost monitorizată și de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08.
Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava. Forțele Ministerului Apărării Naționale execută, începând din această dimineață, cu mijloace aeriene și cu echipe la sol, cercetări în zonă.
MApN a informat și informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.
Ministerul Apărării Naționale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate și în gravă contradicție cu normele de drept internațional.
Sursa: comunicat MApN, 8 septembrie 2024
Ce fel de drone au ajuns în spațiul românesc. Un traseu de 75 de kilometri
Oficial, pentru stabilirea tipului de dronă depistată luni în apropierea localității Periprava, resturile vor fi analizate de experți militari.
În ultimele 12 luni au fost cel puțin șapte alerte – șapte cazuri în care drone au intrat în spațiul aerian românesc.
Iar cel puțin în cazul celei căzute în 2023 la Plauru, aparatul era de tip Shahed, cunoscut și sub numele de Geran-2.
Alte incidente și alerte de securitate cu drone sau bucăți de drone străine pe teritoriul României
6 septembrie 2023 - MApN anunță că militarii români au găsit, în seara zilei de 5 septembrie, pe malul românesc al Dunării, „elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă”;
9 septembrie 2023 – președintele Klaus Iohannis anunță: „Identificarea astăzi, de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă”.
11 octombrie 2023 – o nouă dronă kamikaze a Rusiei e descoperită în România, după un nou bombardament rusesc asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, în regiunea Odesa;
14 decembrie 2023 – o nouă dronă cade în România, într-un perimetru nelocuit, aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu în zona de graniță cu Ucraina, anunță Ministerul Apărării Naționale.
9 spre 10 februarie 2024 – autoritățile din Tulcea și Galați emit trei mesaje Ro -Alert, iar avioane de luptă F – 16 sunt ridicate după ce forțele ruse au executat atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Ismail și Reni, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România.
25 iulie 2024 – Ministerul Apărării anunță că a găsit resturi de la o dronă de proveniență rusească de tip Geran1/2 în apropierea localității Plauru, jud. Tulcea.
20 august 2024. Specialiști ai MApN au ridicat fragmente de dronă căzute la finalul lunii iulie pe malul românesc al Dunării, după atacurile rusești asupra infrastructurii portuare din Ucraina.
Drona Shahed-136, folosită de armata rusă, este proiectată în Iran și este considerată o dronă destul de simplă: nu are sisteme de camuflaj antiradar și poate transporta o încărcătură de exploziv care cântărește între 25 și 90 kg, în funcție de model.
Este o dronă kamikaze care a fost utilizată la scară largă în conflictul Rusia-Ucraina.
Are o anvergură a aripilor de aproximativ 2,5 metri și o lungime de 3,5 metri.
Utilizează un motor mic care acționează o elice montată în spate. Poate atinge o viteză de 185 de km/h și se poate deplasa pe distanțe cuprinse între 1.800 și 2.500 de kilometri. Provoacă daune substanțiale în momentul impactului.
Nu se știe public ce încărcătură avea drona care ar fi intrat duminică pe teritoriul românesc și ar fi și ieșit supravegheată de două avioane F16, după ce ar fi parcurs un traseu de 75 de kilometri.
Calculul a fost făcut de Radu Hossu, unul dintre românii care au făcut voluntariat pentru a transporta ajutoare în prima linie către armata ucraineană.
„A intrat în România dinspre Vylkove pe direcția Năvodari. S-a presupus în primă instanță că a ajuns în jurul lacului Razim și apoi s-a întors. În prima etapă s-a presupus ca s-a întors spre Marea Neagră, apoi traiectoria a fost rectificată și ieșirea a fost spre direcția Ucraina”, a explicat Radu Hossu pentru Europa Liberă.
Hossu a reconstituit traseul pe baza informațiilor din surse independente ucrainene. Spune că sunt inacceptabile reacția autorităților române cu privire la incident și faptul că acestea dau informații vagi despre traseul sau numărul de drone interceptate sau care au căzut pe teritoriul românesc.
Rezolvarea, spune președintele Senatului, fost premier și actual candidat la președinție, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, s-ar face printr-un protocol:
„Trebuie inițiat un protocol cu Ucraina, astfel încât astfel de drone care pătrund în spațiul aerian să poată fi angajate de către sistemele noastre de apărare aeriană. Pentru că, în momentul de față, deși nu s-a întâmplat nicio tragedie, eu consider că este absolut necesar să existe acest acord și procedurile agreate și de România, și de Ucraina și cred că, de toate țările care se învecinează cu Ucraina pentru a putea să își apere populația”, a spus luni, pe 9 septembrie, președintele Senatului, citat de albapesurse.ro.
Ping-pong cu Legile Apărării
România este deficitară la capitolul legilor care organizează armata. Realitatea ultimelor douăsprezece luni a demonstrat că nu există o legislație care să permită intervenția în cazul pătrunderii unei drone în spațiul aerian românesc.
Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teritoriul României, avertiza, pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în interviul one2one de la Europa Liberă. El spune că, pentru a avea instrumentele legale, ar trebui modificate patru legi:
- Legea apărării naționale;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- Legea privind regimul armelor și munițiilor;
- Legea privind combaterea mijloacelor aeriene.
Pentru doborârea unei drone, ar fi trebuit aplicată legislația care a fost concepută pe vremea când dronele nu erau folosite la nivel de masă.
Drona ar fi trebui tratată ca un aparat de zbor, spunea în februarie șeful Statului Major. Pentru doborârea ei, sunt necesare: ridicarea unor avioane, somarea presupusului pilot al dronei – care nu există, aprobarea ministrului Apărării și abia apoi se poate interveni pentru doborârea ei.
Semnalul dat de șeful Statului Major de la acea vreme nu are urmări vizibile la nouă luni de la explicațiile date Europei Libere.
În Parlament nu a ajuns niciun proiect de lege pentru modificarea niciunuia dintre actele normative care reglementează domeniul Apărării.
Nicu Fălcoi este deputat USR (Uniunea Salvați România), în opoziție.
Spune că el și colegii parlamentari au așteptat și au întrebat de nenumărate ori guvernul și Ministerul Apărării de legile care ar permite armatei să intervină punctual inclusiv într-una dintre situațiile actuale neprevăzute apărute pe timp de pace. În afară de promisiuni că lucrurile se vor mișca foarte curând, nu au primit nimic.
Deputații puterii (Partidul Social Democrat - PSD și Partidul Național Liberal - PNL) au declarat și ei în multe ocazii că așteaptă pachetul de legi pentru a-l vota cât mai repede.
Oficial, Ministerul Apărării spune, încă din iunie, că legile sunt pe parcursul de avizare interministerială.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere purtătorului de cuvânt al MApN, generalul Constantin Spînu, cu privire la instituțiile către care au fost trimise legile pentru viză și care este stadiul lor.
De asemenea, am întrebat dacă există o asumare politică a termenelor până la care pachetul de legi ar trebui actualizat. Până la publicarea acestui material nu am primit răspunsuri.
Generalul Spînu ne-a transmis să luăm în calcul termenele vehiculate de guvern – până în octombrie, legile vor fi pe masa Executivului pentru avizare, iar în noiembrie ele vor ajunge în Parlament.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
