Locuitorii din două județe din România au primit în noaptea de sâmbătă spre duminică (7-8 septembrie) la orele 02:20 - în cazul județului Tulcea, respectiv 02:38 - în cazul județului Constanța, anunțuri prin Ro-Alert.
Cei aproximativ 223.000 de locuitori din Tulcea și cei 750.000 din Constanța au fost informați cu privire la o „posibilă căderea unor obiecte din spațiul aerian”.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a dat a doua zi dimineață un comunicat către opinia publică. Se vorbea în el despre o dronă care a fost escortată de avioane de luptă F-16 până la ieșirea din țară, spre Ucraina, și despre urme ale altei drone, care s-ar fi putut prăbuși în zona localității Periprava (nu se știe clar când).
A doua zi, într-un alt comunicat al MApN se vorbea și despre resturi de dronă căutate în zona Caraorman, o localitate tot din județul Tulcea.
Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți experți militari și de politică externă români și din străinătate pentru a clarifica dacă pătrunderea dronelor rusești pe teritoriul național al unui stat NATO este făcută cu intenție.
Am încercat să aflăm și cum ar fi trebuit comunicate public incidentele din ultimul an care au avut legătură cu intrarea dronelor în spațiul aerian românesc.
Fredrik Wesslau, expert la Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm, fost adjunct al șefului misiunii consultative a Uniunii Europene în Ucraina, spune pentru Europa Liberă că asta se întâmplă pentru că este mai dificil pentru Ucraina să detecteze și să doboare dronele deasupra României.
„Ceea ce este remarcabil aici este că Rusia simte că poate face acest lucru, că poate zbura prin spațiul aerian românesc și apoi în Ucraina pentru a lovi ținte în interiorul Ucrainei”, afirmă Wesslau.
Ucraina lovește Rusia cu aproape 150 de drone - cel mai mare atac cu drone de până acum
„Intră foarte multe drone pe teritoriul României. Rușii intră pe teritoriul nostru, pe graniță de cele mai multe ori, și atacă Ucraina de la vest pentru a păcăli radarele lor. Rușii intră intenționat pe teritoriul nostru, se duc pe Gurile Dunării si pe Dunăre și atacă teritoriul ucrainean. Nu este o scăpare”, explică un expert în domeniul militar, fost angajat MApN, care a dorit să nu-i fie făcut public numele.
De ce nu reacționează România? Expertul român consultat de Europa Liberă identifică mai multe condiții și motive pentru ceea ce pare o lipsă de reacție și fermitate din partea autorităților române.
România nu vrea să le doboare
Expertul militar român spune că există două tipuri de aparate care ajung pe teritoriul României.
Mai întâi – dronele care ajung întregi și care tranzitează România spre Ucraina. Cea mai bună soluție în cazul lor, spune expertul – pe care, de altfel, românii au aplicat-o – este urmărirea lor, escortarea către graniță și luarea unei decizii în funcție de fiecare situație. Doborârea lor ar putea provoca mai multe pagube, în funcție de zona în care sunt puse la pământ.
„Nu vor să le doboare, noi le vedem pe radare de când ele intră în Marea Neagră. Noi putem să le doborâm oricând. Dacă vor să o facă, e simplu, fac o ședință CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării - n.r.), declară zonă aeriană de urgență zona unde cad dronele, duc două sisteme Gepard și, când mai trec dronele pe acolo, le doboară”, a explicat expertul.
„Dar nu vrem să facem lucrul acesta pentru că nu este strategic din punct de vedere al tensiunilor cu Rusia”, mai spune el.
Un al doilea tip de obiecte care ajung în România sunt bucățile de drone doborâte de ucraineni în aer și care, prin ricoșeu, aterizează pe teritoriul românesc.
„O dronă care e în derivă și care zboară la 50-60 de metri înălțime atunci când atacă mai zboară câteva secunde după ce e lovită și e greu să o dobori”, adaugă expertul.
A mai fost un tip de dronă care a ajuns pe teritoriul României despre care Ministerul Apărării Naționale nu a spus prea multe: pe 29 martie 2024, armata a ridicat fragmentele unei dronei prăbușite în Insula Mare a Brăilei, în zona fermei Filipoiu, la aproximativ 12 kilometri distanţă de trecerea bac.
Resturile ridicate de armată pentru a descoperi originea dronei erau la peste 25 km de graniţă şi la aproximativ 32 km de Portul Reni din Ucraina.
Drona nu fusese reperată de radare, din informațiile publice de până acum. Expertul spune că această dronă ar putea fi încadrată într-o a treia categorie, a dronelor pierdute.
„A pierdut ghidajul – ea e ghidată după GPS până la un anumit moment, apoi se orientează după teren. Probabil că a avut o problemă de soft”, crede expertul.
NATO nu dorește escaladarea conflictului. Cât poate întinde Rusia coarda
Un alt argument pentru care nu autoritățile nu reacționează ar avea în spate dorința NATO de a nu escalada conflictul – iar acest lucru s-a văzut, spune expertul încă de la incidentul din Polonia (noiembrie 2022), în care doi oameni au fost omorâți de o rachetă ricoșată. Ulterior s-a constatat că era vorba despre o rachetă ucraineană.
Despre schimbarea procedurilor NATO vorbea și fostul premier și ministru al Apărării, candidat la președinție, Nicolae Ciucă, care propunea un acord cu Ucraina și evaluarea procedurilor NATO.
Expertul consultat de Europa Liberă spune că acordul cu Ucraina pe modelul Poloniei nu ar avea mare impact.
„Unele dintre dronele care cad pe teritoriul nostru sunt doborâte de Ucraina, care nu are acord cu noi. Și nu cred că ar avea o problemă ca să le doborâm și noi, nu asta ar fi marea problemă a acordului”, explică expertul.
Cât privește procedurile NATO, expertul spune că, fiind vorba despre proceduri pe timp de pace, ele sunt mai complicate.
„E complicat cu Rusia, că o să spună că suntem parte la război, e complicat cu NATO, că nu vor să le doborâm, nici ei nu doboară”, concluzionează fostul angajat MApN.
El crede că politicienii români vor ieși public și vor avea o atitudine mai fermă în perioada următoare, dar ea se va estompa după alegeri când „o să meargă pe burtă până la finalul războiului”.
Fredrik Wesslau crede la rândul său că „cu cât nu reacționăm mai mult, cu atât riscul devine mai mare”.
„Este destul de clar că Rusia împinge și testează, iar, dacă nu există un răspuns, împinge mai departe. Iar acest lucru crește miza și crește pericolul de escaladare.”
„Acest lucru este discutat în mod activ în cadrul NATO. Unii aliați se opun, alții sunt pentru, dar cred că acesta este unul dintre aceste lucruri care va deveni din ce în ce mai actual pe măsură ce trece timpul și pe măsură ce vedem din ce în ce mai multe incursiuni ale dronelor și rachetelor rusești”, spune expertul Centrului pentru Studii Est-Europene Stockholm.
Alte incidente și alerte de securitate cu drone sau bucăți de drone străine pe teritoriul României
6 septembrie 2023 - MApN anunță că militarii români au găsit, în seara zilei de 5 septembrie, pe malul românesc al Dunării, „elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă”;
9 septembrie 2023 – președintele Klaus Iohannis anunță: „Identificarea astăzi, de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă”.
11 octombrie 2023 – o nouă dronă kamikaze a Rusiei e descoperită în România, după un nou bombardament rusesc asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, în regiunea Odesa;
14 decembrie 2023 – o nouă dronă cade în România, într-un perimetru nelocuit, aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu în zona de graniță cu Ucraina, anunță Ministerul Apărării Naționale.
9 spre 10 februarie 2024 – autoritățile din Tulcea și Galați emit trei mesaje Ro -Alert, iar avioane de luptă F – 16 sunt ridicate după ce forțele ruse au executat atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Ismail și Reni, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România.
25 iulie 2024 – Ministerul Apărării anunță că a găsit resturi de la o dronă de proveniență rusească de tip Geran1/2 în apropierea localității Plauru, jud. Tulcea.
20 august 2024. Specialiști ai MApN au ridicat fragmente de dronă căzute la finalul lunii iulie pe malul românesc al Dunării, după atacurile rusești asupra infrastructurii portuare din Ucraina.
Comunicarea defectuoasă face loc dezinformării
Ștefan Popescu este expert în politică externă. El e de părere că MApN are o problemă de comunicare, indiferent de cât de delicat este contextul pe care trebuie să-l prezinte.
Pune comunicarea laconică a MApN tot pe seama atitudinii NATO de a trata cu precauție subiectul violării spațiului aerian atât de către Rusia, cât și, accidental, de către obiecte aparținând forțelor armatei ucrainene.
„Stoltenberg s-a exprimat condamnând aceste violări ale spațiului aerian ale NATO, dar, în același timp, precizând că nu spațiul NATO a fost vizat, ci că sunt pătrunderi accidentale”, explică Popescu. El mai spune că România nu poate decide singură atitudinea pe care să o aibă în astfel de situații.
El crede însă că acest tip de comunicare incompletă sau insuficientă dă naștere speculațiilor, în ciuda faptului că, oficial, anumite măsuri asiguratorii au fost luate de către autoritățile militare, printre care și ridicarea celor două aeronave.
„S-a mers pe varianta minimizării incidentului spre deosebire de Letonia și Polonia, pentru că nu au fost afectate așezări umane.”
Popescu spune că numărul de incidente va crește mai ales că frontul propriu-zis va intra într-o perioadă de conservare o dată cu venirea iernii. Comunicarea va trebui adaptată la situația care va urma.
O întâlnire dintre reprezentanții Ministerului Apărării Naționale și Comisia de Apărare a Senatului a avut loc miercuri, pe 11 septembrie, la Parlament.
„Am discutat astăzi cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale (MapN) despre completarea legislaţiei privind capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian al României a unor drone ostile sau neautorizate. Am căzut de acord ca MApN, prin Guvern, să iniţieze proiectele legislative de care România are nevoie, urmând ca, atunci când proiectele ajung în Parlament, să le dezbatem şi să le aprobăm în cel mai scurt timp”, a spus Nicoleta Pauliuc, într-o postare pe Facebook.
„La nivelul MApN se lucrează de mult timp la aceste proiecte legislative (noi ne-am mai întâlnit pe această temă în urmă cu câteva luni). Legile trebuie să ofere definiţii şi proceduri clare, care să permită o reacţie militară rapidă. Sunt lucruri tehnice care trebuie să fie transpuse în legislaţie de specialiştii militari. Am convingerea că MApN are capacitatea de a se consulta şi coordona partenerii noştri din NATO pe legislaţia privind acest tip de răspuns. Astfel de situaţii au apărut în mai toate ţările care au graniţe cu Ucraina. Pare să fie un modus operandi al ruşilor care să genereze nervozitate în ţările membre NATO din această zonă. De aceea, eu cred că e foarte important dialogul cu partenerii noştri din NATO şi în procesul legislativ pentru ca, mai apoi, în teren, coordonarea operativă să fie funcţională”, a subliniat Pauliuc, citată de News.ro
Executivul a anunțat că legile apărării, vechi de 30 de ani și elaborate în timp de pace, vor intra pe agendă în octombrie și vor ajunge în Parlament în noiembrie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
