În noaptea de sâmbătă spre duminică, Israelul a lovit ținte militare de pe teritoriul iranian, dar amploarea atacului său – care era așteptat – a fost mai mică decât se temeau mulți.
Regiunea se afla pe un butoi de pulberi de la începutul lunii, când Israelul a promis că Iranul „va plăti” pentru lansarea celui mai mare atac direct asupra sa – aproape 200 de rachete balistice fiind trase de Teheran înspre Israel pe 1 octombrie.
Principala îngrijorare era dacă Israelul va lovi instalațiile nucleare iraniene sau infrastructura energetică.
Ali Vaez, directorul „Proiectului Iran” de la International Crisis Group, a declarat pentru RFE/RL că, dacă amploarea atacului Israelului rămâne limitată – așa cum a părut atacul din noaptea de sâmbătă spre duminică – înseamnă că „a fost prevăzută o cale de ieșire pentru ca ambele părți să se retragă din conflict”.
Duminică dimineață, 26 octombrie, când televiziunea de stat iraniană a recunoscut că s-au auzit explozii puternice în jurul Teheranului, instituțiile de știri și conturile Telegram care susțin Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) au încercat să minimizeze semnificația atacului.
Unele canale pro-IRGC de pe Telegram au afirmat chiar că presa israeliană l-a criticat prim-ministrul Beniamin Netanyahu pentru că a lansat un atac „dezamăgitor” împotriva Iranului.
De ce un răspuns precaut?
Israelul a fost sub presiune timp de săptămâni din partea aliaților săi, Statele Unite și statele arabe din Golful Persic, pentru a răspunde într-un mod care să nu ducă regiunea într-un război total.
Ca dovadă a eforturilor diplomatice ale Washingtonului, Pentagonul s-a mișcat rapid după ce au apărut primele informații despre atac, spunând că Statele Unite au fost informate în prealabil despre planurile Israelului, dar că nu a existat nicio implicare a SUA în mișcarea militară.
„Presiunea Statelor Unite a avut un impact și Israelul a preferat să evite atragerea Washingtonului într-o escaladare pe care SUA nu o doresc, în special înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat Michael Horowitz, șeful departamentului de informații la firma de consultanță Le Beck International din Bahrain.
Statele din Golf au fost îngrijorate de faptul că un atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea avea un efect și asupra propriilor instalații de petrol și gaze, în timp ce comunitatea internațională era îngrijorată că lovirea instalațiilor nucleare ale Iranului ar obliga Iranul să folosească o bombă.
Deși a fost precaut, atacul israelian este totuși cel mai important atac aerian asupra Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980 și transmite un „mesaj clar”, a spus Horowitz.
„Israelul poate opera pe teritoriul Iranului, relativ liber. Această libertate de mișcare s-ar putea să se fi extins și mai mult după noaptea trecută, deoarece Israelul probabil a eliminat unele dintre apărările aeriene ale Iranului”, a spus el.
Armata iraniană a declarat că doi militari au fost uciși în timp ce „respingau” atacul israelian, sugerând că aceștia au fost implicați în operațiuni de apărare aeriană.
Experții spun că este puțin probabil ca moartea lor să aibă un impact mare asupra răspunsului Iranului în fața Israelului.
„Nu cred că acest incident specific va provoca Iranul într-un mod semnificativ, pentru că nu a existat niciun indiciu care să sugereze că scopul Israelului ar fi fost de a cauza victime”, a declarat Hamidreza Azizi, membru al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
Au fost informații potrivit cărora Israelul ar fi anunțat Iranul despre atac, ceea ce indică faptul că Israelul dorește ca conflictul „să rămână cel puțin în anumite limite”, crede Azizi.
Amploarea pagubelor cauzate de atac este neclară, iar imaginile din satelit vor oferi probabil o imagine clară a țintelor lovite. Cu excepția cazului în care pagubele sunt semnificative, au spus experții, Iranul fie va renunța la un răspuns, fie va opta pentru o ripostă prin organizațiile pe care le controlează.
Promisiunea Iranului
După ce Iranul a lansat sute de drone și rachete împotriva Israelului, în aprilie, a spus că a stabilit o „nouă ecuație” și că fiecare acțiune israeliană împotriva Iranului va primi un răspuns.
Atacul de atunci, care a venit ca răspuns la presupusul bombardament israelian asupra complexului ambasadei Iranului din Damasc, Siria, a avut ca scop descurajarea de către Iran a rivalului său.
Horowitz spune că Israelul nu pare descurajat și că acțiunile Iranului se bazează în mare parte pe aliații și interpușii săi regionali, în special Hezbollah, un partid politic libanez și un grup armat care controlează sudul Libanului.
Israelul a lansat un bombardament aerian și o invazie terestră a Libanului, care vizează conducerea și capacitățile militare ale Hezbollah – care a fost desemnată entitate teroristă de SUA.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
