Actualul premier al României, președintele al Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, se află, în sondaje, în topul preferințelor românilor la alegerile prezidențiale.
În calitate de prim-ministru, Marcel Ciolacu și subordonatul său politic, ministrul PSD al Apărării, Angel Tîlvăr, nu au reușit să promoveze și să adopte în Guvern niciuna dintre Legile Apărării cerute de șeful Statului Major al Apărării.
Marcel Ciolacu a minimalizat importanța violării spațiului aerian al României de către drone străine, în ultimul an, iar pe 4 noiembrie, la Paris, a declarat că majorarea bugetului Armatei nu este o prioritate.
Ce crede Marcel Ciolacu despre principalele aspecte ale apărării naționale
Lipsa unor Legi ale Apărării actualizate – Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu a trimis în ultimele luni Parlamentului niciun proiect în domeniu.
Creșterea bugetului Armatei – „nu este o prioritate acum”, bani mai mulți pot veni de la Uniunea Europeană.
Deficitul de rezerviști și/sau militari profesioniști – „Se va continua dezvoltarea învățământului militar, de la nivelul liceal până la cel post-universitar, prin investiții în infrastructura academică și în modernizarea programelor de pregătire, [...] vom continua adoptarea de măsuri de creștere a gradului de motivare a personalului armatei noastre.”
În programul său de candidat la Președinție, Marcel Ciolacu scrie că, „în ceea ce privește modernizarea tehnologică (n.r. militară), România a făcut deja pași importanți în direcția consolidării statutului de pilon de securitate pe Flancul Estic al NATO.”
Liderul Partidului Social Democrat (PSD) enumeră câteva dintre dotările noi ale Armatei, precum lansatoare de rachete HIMARS și mașinile blindate Piranha.
În același document, Marcel Ciolacu promite că, până la finalul lui 2024, Guvernul României și Administrația SUA vor semna contractul pentru achiziționarea avioanelor de generația a V-a F-35.
Marcel Ciolacu promite și că Forțele Navale nu vor mai fi văduvite de dotări, „anii viitori urmând a fi definitorii inclusiv pentru schimbarea filosofiei de operare a Forțelor Navale Române, pentru care sunt prevăzute programe de dotare cu corvete, fregate și submarine ultramoderne, absolut necesare pentru îndeplinirea misiunilor la Marea Neagră – transformată într-un teatru de război de acțiunile agresive ale Federației Ruse.”
Numai că, deocamdată, cumpărarea de nave și submarine pentru Armată nu a depășit stadiul de intenție.
În prezent, Armata Română are un număr de militari combatanți estimat la câteva zeci de mii. Și mai mare este problema rezerviștilor. Ei sunt în jur de 50.000, dar cei mai mulți sunt îmbătrâniți și nu mai pot fi trimiși la luptă în caz de nevoie în următorii ani.
Marcel Ciolacu promite că „în ceea ce privește resursele umane ale Armatei se va continua dezvoltarea învățământului militar, de la nivelul liceal până la cel post-universitar, prin investiții în infrastructura academică și în modernizarea programelor de pregătire, în acord cu cele mai moderne tendințe la nivel mondial.”
Liderul PSD se angajează și la „adoptarea de măsuri de creștere a gradului de motivare a personalului armatei noastre, prin asigurarea unui nivel de salarizare decent” fără să dea detalii însă.
Cum a pus Guvernul Armata să returneze bani la buget în 2023
La finalul anului 2023, confruntat cu un deficit bugetar peste limita asumată și fără bani suficienți în visterie, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a cerut Ministerului Apărării (MApN) să returneze la bugetul general banii necheltuiți până la 31 decembrie, așa cum arăta Europa Liberă într-o analiză publicată pe 28 februarie.
Așa a ajuns MApN să cheltuiască de fapt, în 2023, mai puțin de 1,6% din PIB, față de măcar 2% așa cum a cerut NATO.
MApN transmitea Europei Libere în februarie că măsura a fost luată pentru ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergenţă, care presupune obligația de reducere a deficitului bugetar, conform tratatului Uniunii Europene.
„Bugetul Ministerului Apărării Naţionale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naţionale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferenţa de 0,42% rămasă neutilizată (de la 2% din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăţi pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziţii al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a explicat atunci MApN.
Așa a ajuns MApN să cheltuiască de fapt, în 2023, mai puțin de 1,6% din PIB, față de măcar 2% așa cum a cerut NATO.
Surse guvernamentale apropiate premierului au precizat pentru Europa Liberă că Armata a cerut Executivului ca în 2025, să primească 3% din PIB și nu 2,5%, așa cum a primit în ultimii doi ani, prin legea bugetului.
„Încă nu este o necesitate (n.r. creșterea bugetului Ministerului Apărării). Cred că prioritatea numărul 1 pentru România în acest moment este de a acoperi investiţiile în infrastructură prin fondurile europene şi prin PNRR”, a răspuns premierul, pe 4 noiembrie.
Într-adevăr, Ministerul Apărării Naționale (MApN) poate realiza investiții cu ajutorul unor programe europene, însă acestea sunt limitate, iar instituția nu are o experiență majoră în accesarea acestor tipuri de fonduri.
Până acum, Armata a apelat, prin Ministerul Transporturilor, la finanțare comunitară pentru studiul de fezabilitate al viitorului pod Giurgiu-Ruse, peste Dunăre.
Programul de mobilitate militară al Uniunii permite finanțarea unor obiective cu dublă folosință: civilă și militară.
Cotidianul Financial Times a dezvăluit pe 11 noiembrie că liderii Uniunii Europene pun la cale redirecționarea pentru proiecte militare duale a aproape 400 de miliarde de euro din bugetul blocului comunitar pentru exercițiul bugetar 2021-2027.
Banii ar urma să fie luați de la programele menite să reducă deficitele de dezvoltare în Uniune.
Cele aproape 400 de miliarde de euro ar putea fi folosite pentru produse ce pot fi folosite atât în scopuri civile cât și în scopuri militare, precum dronele.
Tot Uniunea Europeană finanțează cu peste 500 de milioane de euro, din Fondul European pentru Apărare, investiții militare realizate în asociere de mai multe companii private sau de stat.
Liderul AUR, George Simion, vrea ca România să fie și în NATO, și neutră
Una dintre dorințele președintelui Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, este să transforme România într-o țară neutră din punct de vedere militar.
Viziunea lui este că „țara trebuie să rămână în stare de neutralitate, pentru că pacea este cea mai importantă pentru mine.”
George Simion și partidul pe care îl conduce promit: „Vom denunța orice formă de implicare a României în conflicte externe [...] Voi fi președintele care va menține România în afara oricărui conflict armat.”
Dan Claudiu Degeratu, fost șef al Secţiei de Apărare a Delegaţiei Permanente a României la NATO, afirmă că ceea ce spune George Simion este incompatibil cu Tratatul de la Washington, cel de înființare a NATO.
Am fi neutri doar „dacă facem ca Franța. Decidem să nu participăm militar la Alianța Nord Atlantică (NATO) și rămânem doar politic. Dar Franța lui [Charles] de Gaulle era nucleară”, explică expertul în politici internaționale și de securitate.
În 1966, președintele Franței, Charles de Gaulle, a cerut ca toate sediile și instalațiile militare care nu se află sub comanda franceză să părăsească teritoriul francez până în 1967. Franța s-a retras din structura de comandă militară integrată a NATO. Franța a rămas însă activă în Alianța Nord Atlantică.
Potrivit NATO, forțele armate franceze au elaborat chiar și aranjamente secrete de cooperare cu NATO în timp de război.
În 2004, Franța a trimis din nou personal la comandamentele cele mai importante ale NATO, iar în 2009, s-a alăturat oficial structurii de comandă militară integrată a Alianței.
Dan Claudiu Degeratu adaugă că a fi neutru în NATO înseamnă să renunți la „prezența militară NATO pe teritoriul național și la garanțiile de securitate.”
În februarie 2022, la numai câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, Franța a trimis sute de militari în România. Ulterior, în 2023, Franța și-a asumat rolul de lider al Grupului de Luptă NATO din România.
„AUR vizează să elimine prezența NATO și americană din Romania”, crede Dan Claudiu Degeratu.
Una dintre condițiile puse de Rusia NATO înainte de a invada Ucraina, în decembrie 2021, a fost ca trupele Alianței să se retragă până la granițele la care se aflau în 1989.
În plus, articolul 5 al Tratatului de la Washington prevede că, atunci când un stat membru al NATO este atacat, ceilalți să-i sară în apărare.
După ce Rusia a atacat Ucraina, NATO a realizat planuri regionale de apărare, iar acestea prevăd clar ce stat ajută un alt aliat și cum.
Ce cred George Simion și partidul său, AUR, despre unele aspecte ale apărării naționale
În septembrie 2024, George Simion a inițiat alături de alți parlamentari AUR un proiect de lege, cu articol unic, care prevede că „se declară nul Acordul privind cooperarea în domeniul securității între Romania și Ucraina, semnat pe 10 iulie 2024”.
CSAT a transmis că propunerea „contravine interesului național de securitate al României”.
În 2021, ca deputat, George Simion a propus ca de legea privind acordarea unor drepturi financiare și profesionale personalului participant la misiuni interne și externe să beneficieze inclusiv participanții „la conflictele armate care au avut loc în anul 1992 în zona nistreana a Republicii la Moldova, care au luptat de partea Republicii Moldova”.
Deficitul de rezerviști și/sau militari profesioniști – „Suntem adepții instituirii unui Program național de pregătire militară, tehnici de supraviețuire și luptă asimetrică pentru voluntari, astfel încât, pe lângă armata de profesioniști, România să dispună și de o «armată de rezervă», formată din cetățeni”.
În programul său prezidențial, George Simion susține că vrea „întărirea flancului NATO din Estul Europei, precum și transformarea României într-un lider regional în flancul de Sud al NATO și al UE, ca urmare a fructificării potențialului economic, militar și geopolitic al țării”.
Liderii partidului AUR – condus de Simion – vor un Program național de pregătire militară, tehnici de supraviețuire și luptă asimetrică.
Numărul doi în conducerea AUR, eurodeputatul Claudiu Târziu, a explicat într-un dialog cu reporterul Europa Liberă, la Bruxelles, pe 13 noiembrie, de ce partidul crede că se impune un astfel de program.
În același dialog, Târziu, fost membru al Comisiei de Apărare din Senatul României, a susținut că Armata Română a cumpărat tancuri prea grele pentru a se putea deplasa.
„Este un fake news”, spune categoric expertul Dan Claudiu Degeratu.
Claudiu Târziu susține și că Armata nu are operaționale sistemele Patriot aflate deja în dotare. „Dacă mi le arătați, eu le mânânc”, spune Claudiu Târziu.
Numai că tancurile Abrams contractate de MApN nu au ajuns încă în România, iar altele noi, deocamdată, Armata nu a cumpărat.
Sistemele Patriot au executat deja trageri în poligonul Capu Midia, atât în 2023 cât și în iunie 2024, după cum a arătat MApN și presa aflată la fața locului la momentul misiunii.
Elena Lasconi și USR vor creșterea numărului de soldați profesioniști
Președinta Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, este o susținătoarea a prezenței aliate militare în România.
Cu cât mai multe trupe în România, cu atât mai bine, spunea candidata USR la alegerile prezidențiale la Europa Liberă, într-un interviu acordat înainte de campania electorală.
Spre deosebire de AUR, Elena Lasconi crede că România trebuie să ajute în continuare Ucraina.
„Suntem prieteni cu cei care au aceleași valori ca noi. Ne opunem Rusiei lui Putin, pentru că Rusia lui Putin a devenit bastion al autoritarismului. Susținem Ucraina, pentru că Ucraina este bastionul asediat al valorilor noastre. Susținem parteneriatul strategic cu SUA și vom lucra pentru un rol mai important al României în UE”, scrie în planul electoral al candidatei.
Ce crede Elena Lasconi despre principalele aspecte ale apărării naționale
Legile Apărării – trebuie îmbunătățite
Creșterea bugetului Armatei – „Eu cred că deocamdată ar trebui să rămânem la 2,5% din PIB. Nu văd de ce am crește acum”.
Deficitul de rezerviști și/sau militari profesioniști – „Eu cred că noi avem nevoie de o armată de profesioniști”.
USR scrie în programul de guvernare că „este nevoie de o nouă strategie de resurse umane pentru a soluționa deficitul Armatei Române – 5.000-10.000 de soldați. „Vom spori numărul de soldați profesioniști de la 75.000 actual spre 100.000 în următorii 4 ani.”
Elena Lasconi crede că România trebuie să dezvolte infrastructura sportivă că să „ai o stare de sănătate bună și practic ești antrenat”.
USR pledează pentru „consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și aliații europeni Franța, UK, Germania, Italia, Polonia, dar și din zona indo-pacifică, Japonia și Republica Coreea”.
Uniunea Salvați România susține că, indiferent cum se va termina războiul din Ucraina, efectele în regiune se vor simți și după încheierea conflictlui armat.
În interviul acordat în octombrie pentru Europa Liberă, Elena Lasconi a precizat că, din punctul său de vedere, Armata nu are nevoie în acest moment de un buget mai mare.
Generalul Nicolae Ciucă vrea ca Turcia, aliatul NATO cel mai mare din regiune, să intre în UE
După ce a fost pe rând șef militar al Armatei, ministru al Apărării și apoi premier (până în mai 2023), Nicolae Ciucă vrea să devină acum președintele României.
Susținut de președintele Klaus Iohannis, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a preluat funcțiile care l-au menținut la putere în ultimii ani pentru „nevoia de stabilitate” în România în contextul războiului de la graniță.
Președintele Partidului Național Liberal pledează pentru „reluarea proceselor de integrare a Turciei în UE”.
România și Turcia fac parte din același plan regional de apărare al NATO.
Ce crede Nicolae Ciucă despre principalele aspecte ale apărării naționale
Lipsa unor noi legi ale Apărării – nu le-a promovat cât a fost ministru al Apărării, iar în mandatul de prim-ministru, Guvernul nu a trimis legile Apărării Parlamentului. În mai, Ciucă a declarat pentru Europa Liberă, în calitate de președinte al Senatului, Camera Superioară a Parlamentului, că pachetul legilor apărării „poate să apară în cel mai bun caz, la toamnă”. Până la finalizarea toamnei mai sunt opt zile lucrătoare.
Creșterea bugetului Armatei – este nevoie de majorarea bugetului „proporțional cu nevoile descurajării credibile integrate la nivel aliat, cu nivelul de ambiție al României și cu capacitatea de absorbție a acestor fonduri de către organismul militar, aflat în dezvoltare accelerată și integrând tehnologie de ultimă generație.”
Deficitul de rezerviști și/sau militari profesioniști - „Voi insista pentru relansarea atractivității funcției militare și pentru un nou contract social cu structurile specializate ale statului, marcate de schimbările ultimei perioade.”
Nicolae Ciucă este un adept al sprijinirii Ucrainei.
„Războiul și rezistența Ucrainei au demonstrat tuturor că astăzi nu se mai confruntă doar armate sau state, ci societăți în întregimea lor, atât militar, cât și hibrid, de unde nevoia de reziliență, coeziune societală, implicare, responsabilitate și competitivitate (a națiunii), pe care trebuie să le reclădim împreună”, scrie în programul liberalului.
În același document, candidatul PNL la alegerile prezidențiale susține și schimbarea arhitecturii de securitate a României.
„Comunitatea de informații și Oficiul informațiilor integrate trebuie transformate într-o structură integrată, cu contribuții substanțiale pe dimensiunea afacerilor externe și a Apărării, într-un adevărat Consiliu Național de Securitate, subordonat CSAT”, argumentează Nicolae Ciucă.
La fel ca principalii săi contracandidați, Nicolae Ciucă pledează pentru „dezvoltarea industriei de apărare pentru a oferi capabilitățile și necesitățile descurajării în fața amenințării unui război pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung și, totodată, pentru susținerea, pe termen mediu, a eforturilor de apărare ale Ucrainei.”.
Numai că în perioada în care a fost premier, fabricile de stat din industria de apărare nu au primit nici fondurile necesare de la Guvern și nici nu s-au reformat astfel încât să producă măcar muniție de calibru NATO pentru Armata Română.
În perioada în care Guvernul era condus de Nicolae Ciucă, România s-a angajat în fața Uniunii Europene să înființeze o linie de producție de proiectile de calibru 155 mm pentru Armata României și pentru Ucraina.
Această linie de producție nu a fost construită nici până acum.
În mai 2023, Nicolae Ciucă, aflat la final de mandat de premier, spunea că industria de apărare trebuie să se transforme în industrie de război.
Pe de altă parte, România nu are nici la aproape trei ani de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina o strategie nouă pentru industria de stat de apărare.
Pe 1 noiembrie, Ministerul Mediului a anunțat pe site-ul său că pune în dezbatere „proiectul Deciziei etapei de încadrare privind Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030”.
În lipsa unei reformări a industriei de profil, nici Consiliul pentru coordonarea industriei naționale de apărare, de la nivelul Guvernului, nu a funcționat.
Este vorba despre o instituție care a fost înființată în 2017, de premierul de la acea vreme, Mihai Tudose.
Consiliul avea rolul de a armoniza nevoile Armatei de muniție și echipamente cu ceea ce putea furniza MApN fabricilor de stat de profil.
Europa Liberă a întrebat Guvernul pe 15 martie, când a avut loc ultima ședință a Consiliului pentru Coordonarea Industriei Naţionale de Apărare și care a fost ordinea de zi.
De asemenea, am întrebat Executivul câte ședințe a avut acest consiliu în mandatul actualului premier, Marcel Ciolacu, și de câte ori s-au reunit membrii acestui for în mandatul de premier al domnului Nicolae Ciucă.
Nu am primit răspunsul nici acum.
În luna februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertiza la one2one că Armata are nevoie urgent de muniție de calibru NATO de la fabricile românești:
„Industria națională trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să producă după capacități moderne, nu din capacitățile din 197 […] Trebuie să încorporăm în capacitatea noastră de producție toate calibrele și toate echipamentele pe care Armata României le-a achiziționat în ultima perioadă de timp. Și, în al treilea rând, trebuie să trecem cu toții la calibrele NATO!”
Mircea Geoană, candidatul care vrea ca industria de apărare să fie parte din noul model economic al României
Ca fost secretar general adjunct al NATO în perioada 2019-2024, Mircea Geoană știe în detaliu cele mai importante decizii ale Alianței Nord Atlantice din ultimii ani: nevoile și puterile statelor aliate, planurile regionale de apărare, condiționările și amenințările Rusiei.
Ce crede Mircea Geoană despre principalele aspecte ale apărării naționale
Lipsa unor noi legi ale Apărării „a fost o întârziere mult prea mare pe două tipuri de legislație care trebuie puse la punct”
„Pe de o parte, acoperirea juridică a unei eventuale decizii de a da jos ceva care, evident, în consultare cu NATO, pare să fie un atac intenționat sau o chestiune care să fie suficient de severă, care să justifice datul jos […] Pe de altă parte, în clipa în care trupe românești arondate la NATO, în situația de nevoie, ajung sub comanda NATO, astăzi nu avem legislație care să permită ca comandatul meu suprem aliat să ia ordine și să dea ordine militarilor români în România.”
Bugetul Armatei – „Bugetul de apărare al României este deja consistent.”
Deficitul de rezerviști și/sau militari profesioniști – „Atractivitatea meseriei de militar, pentru tânăra generație, nu poate fi rezolvată decât prin predictibilitatea carierei și a obligațiilor statului față de militarii noștri.”
Mircea Geoană știe și cum a decis NATO să trimită anumite forțe militare în statele de pe Flancul Estic al Alianței.
El a povestit la Europa Liberă, în luna octombrie, cum s-a ajuns ca România să aibă doar 5.000 de militari aliați pe teritoriul său.
În programul său de candidat la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană scrie că „nicio țară nu se poate baza doar pe aliați, ci trebuie să aibă și propriile instrumente de apărare și acțiune strategică bine puse la punct. Forța politică, economică, militară, culturală și de soft power trebuie folosite conjugat pentru proiecția de forță și influență în regiunile învecinate.”
După alegerile prezidențiale din Statele Unite, Mircea Geoană i-a trimis președintelui ales Donald Trump o scrisoare în care i-a spus viitorului lider de la Casa Albă că parteneriatul strategic dintre București și Washington trebuie extins.
„Parteneriatul nostru strategic trebuie întărit și extins la următorul nivel al unei alianțe politice, de securitate și tehnologice. Ca viitor Președinte al României, aș fi onorat să ne întâlnim cât de curând posibil și să vă urez bun venit în România pentru prima vizită a unui Președinte american după G.W. Bush” i-a transmis Mircea Geoană lui Donald Trump, potrivit Digi24.
Mircea Geoană spune că, dacă va ajunge președinte, va prezenta Parlamentului o nouă Strategie de Apărare și Securitate Națională.
De asemenea, Geoană promite că dacă va ajunge la Palatul Cotroceni va înființa un Birou pentru Securitate Economică și Reziliență la nivelul Președinției, „după modelul statelor aliate și partenere.”
Mircea Geoană crede că, în acest moment, în România ar mai fi necesare:
- implementarea integrală a noilor planuri de apărare și descurajare ale NATO;
- analizarea planurilor de realizare a infrastructurilor de mobilitate militară și stabilirea unor „criterii specifice de performanță și termene constrângătoare”.
- un plan de înzestrare al Armatei până în 2035.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
