Prin alegerea lui Rubio - un senator cunoscut pentru poziția dură pe care o adoptă în multe probleme de politică externă - președintele ales caută pe cineva care îi împărtășește în mare măsură opiniile cu privire la cele mai presante subiecte internaționale, crede Behnam Ben Taleblu, analist la Foundation for Defense of Democracies, cu sediul la Washington.
„Rubio este o persoană care are o aliniere ideologică și politică cu Trump în ceea ce privește mai multe probleme-cheie de securitate națională, precum concurența dintre marile puteri, contracararea Chinei, contracararea [Republicii] Islamice Iran și reinstaurarea campaniei de presiune maximă”, a declarat Taleblu pentru RFE/RL.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută – înainte de a fi nominalizat pentru postul de secretar de stat – Rubio afirma că perioada de zeci de ani de dominație globală incontestabilă a SUA, de după prăbușirea Uniunii Sovietice, a luat sfârșit și a fost înlocuită de o nouă eră asemănătoare Războiului Rece.
El a avertizat că Statele Unite nu se pot întinde prea mult cu angajamentele globale, afirmând că Washingtonul trebuie să fie „pragmatic” în demersurile sale în străinătate.
„Suntem cea mai puternică [țară], dar și noi avem resurse limitate, așa că trebuie să ne investim atât timpul, cât și banii în lucruri care servesc interesului nostru național de bază”, a declarat Rubio pe 7 noiembrie într-un interviu pentru EWTN, o rețea de cablu din SUA.
Rubio, american de origine cubaneză, a jucat un rol important în conturarea politicii lui Trump privind Venezuela în timpul primului mandat prezidențial al acestuia din urmă (2017-2021).
The New York Times l-a descris la acea vreme ca „secretar de stat virtual pentru America Latină”.
De trei ori senator al statului Florida, Rubio l-a înfruntat pe Trump în 2016, la alegerile primare prezidențiale republicane.
El va ajunge la viitorul job cu o experiență vastă în domeniul politicii externe, după ce a făcut parte atât din Comisia de informații a Senatului, cât și din Comisia pentru relații externe.
Dacă va fi validat de Senat, Rubio, acum în vârstă de 53 de ani, va fi primul latino-american care va ocupa postul de secretar de stat.
Și, deși America Latină va fi cu siguranță o preocupare importantă a lui Rubio, va trece pe locul secund, după preocupările mai presante ale politicii externe ale SUA: creșterea globală a Chinei, amenințarea Iranului pentru Orientul Mijlociu și invazia Rusiei în Ucraina.
1. China
Când vine vorba de solicitările privind resursele militare, politice și financiare ale Statelor Unite, Rubio dorește ca accentul să fie pus pe China.
„Cred că viitorul secolului 21 va fi în mare parte definit de ce se întâmplă în zona Indo Pacific. Și cred că Chinei i-ar plăcea ca noi să fim prinși într-un conflict în Europa și să nu ne concentrăm asupra a ceea ce se întâmplă în Indo Pacific”, a declarat Rubio pe 7 noiembrie.
Rubio, care a fost copreședinte al Comisiei bipartide Congresional-Executive privind China, a susținut în mod constant adoptarea unei linii dure față de China.
El a condus eforturile de înarmare a Taiwanului și democrația autoguvernată contestată de Beijing. A solicitat livrări directe de muniții americane și tehnologii militare avansate în speranța că va descuraja China să atace insula.
Rubio s-a exprimat, de asemenea, cu privire la situația drepturilor omului din China, a militat pentru o politică industrială americană care să permită o mai bună concurență cu China și a susținut tarifele pentru produsele chinezești.
De asemenea, a încercat să interzică importurile de produse chinezești fabricate de uigurii puși la muncă forțată și de alte minorități musulmane din vestul Chinei și să împiedice China să eludeze tarifele impuse de Trump prin relocarea producției în Mexic.
2. NATO și Ucraina
Rubio a sprijinit în mod repetat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în războiul său defensiv împotriva Rusiei și i-a descris pe ucraineni ca fiind „incredibil de curajoși și puternici”.
În februarie 2022, imediat după ce Rusia a invadat total Ucraina, el a susținut în Senat Legea NYET, care urmărea să „consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei” și să impună sancțiuni Rusiei.
Cu toate acestea, Rubio a declarat, de asemenea, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a ajuns într-un „impas” și „trebuie să fie dus la bun sfârșit”.
El a făcut parte dintr-o minoritate de senatori care, la începutul acestui an, s-au opus unui proiect de lege privind asistența externă care includea un ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Proiectul de lege a fost în cele din urmă adoptat, în aprilie, aducând ajutorul total acordat Ucrainei de Statele Unite la 175 de miliarde de dolari, la fel de mult ca ajutorul acordat de toată Europa la un loc.
Rubio a evidențiat acest dezechilibru, subliniind că Washingtonul ar trebui să împingă Europa să își asume un rol mai important în gestionarea propriilor probleme de securitate pentru le a permite Statelor Unite să acorde prioritate provocării Chinei în regiunea Indo-Pacific.
În timpul interviului pentru EWTN de săptămâna trecută, Rubio a afirmat că e „nerealist” ca cineva să se aștepte ca Statele Unite să aprobe zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina la fiecare zece luni.
Membrii europeni ai NATO, a spus el, trebuie să-și majoreze contribuțiile la alianță.
„În fiecare zi, în propria noastră țară [ne] confruntăm cu [întrebarea] cum să le oferim asistență americanilor, chiar dacă avem aceste cerințe de apărare pentru care cheltuim mulți bani, iar aceste țări [europene NATO] nu fac această alegere”, a spus el.
Deși Rubio consideră Rusia o amenințare la adresa securității SUA și susține suveranitatea și independența Ucrainei, el a afirmat că Kievul va trebui să negocieze sfârșitul războiului.
Rubio a declarat că Rusia are prea multe resurse la dispoziție, inclusiv arme și oameni, pentru a-i permite să continue luptele în ciuda pierderilor extraordinare suferite.
3. Iran: „niciun compromis”
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, Rubio a adoptat de mult timp o poziție dură față de Iran, descriind guvernul teocratic al acestei țări ca un „regim terorist” pentru că finanțează grupuri precum Hamas și Hezbollah, ambele desemnate organizații teroriste de Statele Unite.
În calitate de senator, el a fost un critic acerb al acordului nuclear cu Iranul (JCPOA) încheiat în 2015 de președintele american Barack Obama, care a restricționat programul nuclear al Teheranului în schimbul reducerii sancțiunilor.
Criticii acordului au susținut că Iranul a primit puteri sporite datorită lui și că întelegerea a oferit prea multe scutiri de la sancțiuni fără nicio garanție că nu va produce într-o zi o bombă nucleară.
În 2018, Trump, care era atunci președinte, a retras SUA din acord și a reimpus sancțiuni Iranului.
Recent, Rubio a fost coautor la trei proiecte de lege care pedepsesc Iranul, promulgate în acest an.
Proiectele de lege autorizează sancționarea exporturilor de petrol iranian, a principalilor lideri iranieni pentru încălcarea drepturilor omului, precum și a entităților și guvernelor străine care sprijină Hamas.
Client al Iranului, Hamas a atacat Israelul în octombrie 2023, declanșând un război regional care amenință să implice mai multe state.
În septembrie, Rubio a criticat administrația Biden pentru că întârzie să pună în aplicare sancțiunile privind petrolul iranian, care vizează paralizarea finanțelor guvernului de la Teheran și pentru că nu a reușit să avanseze cu privire la sancțiunile privind drepturile omului.
În funcție de situația cu care se va confrunta viitoarea administrație, atunci când va prelua mandatul, având în vedere situația volatilă din Orientul Mijlociu, un Departament de Stat condus de Rubio - spune Talebu - probabil că va pune în aplicare proiectele de sancțiuni împotriva Iranului.
Suporter vocal al Israelului, Rubio a susținut dreptul acestei țări de a se apăra de amenințările iraniene.
În urma atacurilor Teheranului asupra Israelului de pe 1 octombrie, Rubio a sprijinit public un răspuns asimetric.
4. Afganistan
Marco Rubio a adoptat o linie dură și față de talibani, susținând că gruparea militantă islamistă ar trebui desemnată „organizație teroristă” de Washington.
În martie, senatorul de Florida a prezentat în Senat un proiect de lege care cere încetarea ajutorului SUA pentru Afganistanul condus de talibani, argumentând că o parte din acești bani ar putea ajunge la „grupări teroriste”.
„Un Afganistan controlat de talibani reprezintă o amenințare directă pentru interesele de securitate națională ale SUA și pentru aliații noștri din Orientul Mijlociu și Asia Centrală”, a spus Rubio în declarațiile adresate Senatului.
La acest articol a contribuit jurnalistul RFE/RL Reid Standish.
