Cu fix două săptămâni înainte de eliminarea controalelor la frontiere, odată cu aderarea de deplin la Schengen, autoritățile din România nu au publicat încă detalii cu privire schimbările efective și prevederile care rămân în vigoare.
Ar fi în pregătire adaptări ale legislației.
România și Bulgaria vor adera complet la spațiul Schengen pe 1 ianuarie 2025, în urma deciziei Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) a Consiliului Europei din 12 decembrie.
Adică, pe lângă aderarea aeriană și martimă din 31 martie, de la începutul anului viitor, cele două țări vor fi în spațiul Schengen și cu granițele terestre.
Acest lucru înseamnă eliminarea controalelor de la frontierele traversate cu mașina sau pe jos ale României cu Ungaria și cu Bulgaria, țări membre UE.
Vor fi menținute doar controale nesistematice - aleatorii - mai intense în primele șase luni, dar care pot fi făcute și ulterior: în special când există suspiciuni cu privire la unele infracțiuni, pentru descurajarea migrației ilegale sau pentru transmiterea unui semnal de încurajare la respectarea legilor, spun autoritățile române.
„De vină” pentru lipsa legislației ar fi timpul scurt între decizia efectivă de la nivel european (12 decembrie 2024) și data de aplicare (1 ianuarie 2025), spune chestorul-șef de poliție Cătălin Necula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), pentru Europa Liberă.
În cazul aderării la Schengen pe cale aeriană și maritimă, spune el, decizia Consiliului UE a fost luată în decembrie 2023, iar până la aplicarea ei - 31 martie 2024 - au trecut peste trei luni.
De precizat însă că, și atunci, modificările legislative necesare au fost definitivate pe ultima sută de metri.
Mai exact, o Ordonanță de Urgență de modificare a Legii privind regimul liberei circulații a fost adoptată de Guvern abia pe 21 martie 2024.
Ea a intrat în vigoare din ziua următoare, 22 martie 2024, dar transformarea ei în Lege a fost adoptată de Parlament abia recent, pe 11 decembrie. Legea nu a fost încă promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Înainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, cele mai mari dispute au fost legate de regulile care se vor aplica circulației minorilor.
Este tema care ridică cele mai multe semne de întrebare și după eliminarea controalelor terestre de la 1 ianuarie.
De asemenea, transportatorii au și ei nelămuriri legate de măsura în care cozile de la vămi vor fi eliminate, în condițiile în care controalele de tonaj vor avea loc, fie și aleatoriu, tot în punctele de trecere a frontierei.
Secretarul de stat Cătălin Necula a explicat pentru Europa Liberă care sunt regulile avute în vedere de autorități, cum vor fi controalele aleatorii și cum va fi adaptată activitatea vameșilor, în condițiile în care ghișeele Poliției din punctele de frontieră cu Ungaria și Bulgaria vor deveni neoperaționale.
Declarațiile notariale pentru minori vor fi prevăzute în continuare
Autoritățile române vor păstra și de la 1 ianuarie 2025, în cazul minorilor, prevederile în vigoare de după aderarea la Schengen a României pe cale aeriană, spune secretarul de stat Cătălin Necula.
Conform Ordonanței de Urgență din 22 martie 2024 și a Legii privind libera circulație, din 2005, cu modificările ulterioare, minorii care călătoresc însoțiți doar de un părinte trebuie să aibă, pe lângă pașaport/carte de identitate (în cazul celor peste 14 ani), declarația celuilalt părinte, autentificată de un notar public, în care își exprimă acordul pentru deplasarea minorului în afara țării.
În cazul unui părinte-custode unic este nevoie de sentința judecătorească. Dacă minorul călătorește cu un adult care nu le este părinte, au nevoie de acordul notarial al ambilor părinți.
Nu au nevoie de acordul celuilalt părinte minorii (până la 16 ani) care călătoresc doar cu unul din părinți pentru a face un tratament medical fără de care le poate fi pusă viața în pericol sau care merg la studii sau concursuri, cu documente doveditoare, din care să reiască durata și scopul deplasării.
Minorii de peste 16 ani pot călători neînsoțiți, conform OUG-ului din luna martie, dar au în continuare nevoie de acordul notarial al ambilor părinți pentru deplasare.
„Condițiile care au fost prevăzute începând de atunci se mențin și acum”, explică chestorul-șef Cătălin Necula.
„Există posibilitatea ca verificarea minorilor să se poată face mult mai ușor, dar nu este eliminată”, explică secretarul de stat din MAI.
„Ideea este că acel copil care iese din țară să iasă cu îndeplinirea unor formalități; acel acord este materializarea acordului de facto al părintelui / părinților ca el să poată părăsi teritoriul”, spune Cătălin Necula.
Subliniază că procedurile au fost simplificate de la 31 martie.
De exemplu, când minorul iese din țară cu un terț, acea persoană nu mai trebuie să prezinte cazierul judiciar, întrucât acesta este verificat informatic pe loc. În cazul în care persoana are condamnări pentru fapte grave în trecut, nu este permisă ieșirea.
Reprezentantul ministerului spune că „existența acordului notarial va putea fi verificată” prin controalele aleatorii, însă ar urma să existe o anumită flexibilitate.
Dacă copilul iese din țară cu unul dintre părinți și acordul verbal al celuilalt, fără să existe declarație notarială, acceptul de fond al părintelui care nu îl însoțește poate fi verificat de autorități cu un simplu telefon.
Necula admite că sunt necesare modificări suplimentare ale legislației cu privire la condițiile de ieșire din țară folosind granița terestră și ce se întâmplă când cuiva - inclusiv unui minor și însoțitorului acestuia - nu îi este acceptată ieșirea. Nu este clar când vor fi făcute.
Chestorul explică că păstrarea prevederilor privind documentele pe care minorul însoțitorul trebuie să le aibă e legată și dintr-o realitate socială, a minorilor care pot deveni victime în diferite infracțiuni.
„Există mulți copii care au plecat din țară, care s-au aflat într-o anumită situație. Dorim să prevenim astfel de cazuri.”
În forma inițială a Ordonanței de Urgență din martie 2024, cu regulile privind aderarea aeriană și maritimă a României la Schengen, MAI insista pe măsurile de protecție ale minorilor, pentru prevenirea traficului de persoane și alte infracțiuni ce pot avea ca victime copiii.
Autoritățile propuneau inițial obligația însoțitorilor minorilor de a obține o autorizație specială, în aeroporturi, în baza documentelor prezentate, din partea Poliției de Frontieră.
Măsura a fost eliminată în forma finală a Ordonanței, la insistența conducătorilor aeroporturilor, care au reclamat birocrația suplimentară care s-ar fi creat și deformarea conceptului de liberă circulație.
Autoritățile au păstrat însă prevederile legate de acordul notarial, pe care spun că le vor ține în continuare.
Păstrarea măsurilor suplimentare privind mionorii e necesară, spune Necula, mai ales pentru că ei pot ajunge să părăsească spațiul UE.
„Avem obligația, ca autorități, să ne asigurăm că minorul nu iese din frontierele UE. Dar după ce va trece fără control din România în Ungaria, de unde știm că nu trece granița externă Schengen/UE, spre Serbia? Acolo nu i se cere vreo declarație notarială și atunci punem o astfel de cerință pe teritoriul României”, afirmă Cătălin Necula.
Sunt și alte state, adaugă chestorul, precum Italia, care prevăd anumite formalități pentru părinții minorilor în cazul deplasărilor în spațiul Schengen, în timp ce în alte state nu există.
„Asta ține nu de legislația europeană, ci de cea națională a fiecărei țări”, conchide el.
Controalele aleatorii, mai alerte în primele șase luni
După eliminarea de la 1 ianuarie a controalelor sistematice la frontierele terestre ale României cu cele două țări vecine din Schengen - Ungaria și Bulgaria - vor exista controale aleatorii ale identității persoanelor.
Ele vor putea avea loc oricând după această dată, dar ar urma să fie mai intense în primele șase luni, spune reprezentantul MAI. Acest lucru a fost convenit în noiembrie 2024, la Budapesta, între miniștrii de interne din România, Bulgaria Ungaria și Austria și cei ai Comisiei Europene.
„Ce s-a stabilit atunci a fost ca autoritățile din Bulgaria, România, Ungaria să aibă timp de șase luni aceste măsuri (controale aleatorii, n.r.), conform Acordului frontierelor Schengen”, explică el.
Principalul rol este de combatere a migrației ilegale și de prevenire a creării unor rute alternative de migrație, prin România.
„Ce s-a convenit este ca aceste măsuri să aibă un caracter nesistematic - adică nu controlăm om cu om, pe toată lumea - să nu aibă un impact direct asupra desfășurării libere a deplasării persoanelor și mărfurilor și să fie făcute pe bază de analize de risc și schimb de informații, cooperare între autoritățile din România, Bulgaria și Ungaria”, declară Cătălin Necula pentru Europa Liberă.
De asemenea, miniștrii țărilor amintite și Comisia Europeană au convenit ca autoritățile din România, Bulgaria și Austria să trimită un contingent de 100 de lucrători de poliție de frontieră la granița externă a Schengen, dintre Bulgaria și Turcia, mai arată Necula.
Controalele aleatorii de la frontierele dintre România și Ungaria - „cu anumită intensitate” în primele șase luni - sunt normale, în condițiile în care cei care practică sau întrețin migrația ilegală monitorizează ce rute prezintă mai puține riscuri, explică el.
„Dacă văd că se poate trece mai ușor prin România, pot zice că mută fluxul de migrație ilegală din Grecia pe aici.”
Cele șase luni pot consolida totodată încrederea între statele Schengen, mai explică secretarul de stat.
Vameșii vor face controale aleatorii „țintite” pe toată frontiera
Aderarea României la Schengen și cu granițele terestre va duce la schimbarea „obiectului de activitate” al vameșilor, mai subliniază chestorul-șef de poliție.
Ghișeele din vămi vor rămâne la fața locului, dar nu vor mai fi operate de către vameși, în condițiile în care controalele sistematice sunt eliminate.
Vameșii vor continua însă să aibă activitate intensă, mai ales în primele șase luni, cu controale aleatorii care ar urma să aibă loc atât în preajma vămilor tradiționale, dar și în zona verde, adică frontiera de facto, dintre puncte vamale.
„Practic, frontiera se va putea trece pe oriunde, nu doar prin vămi. Pe bază de analiză, informații, supravegheri vom face controale și în acele zone”, spune Necula.
De exemplu, reprezentanții Croației – care a aderat la Schengen terestru încă din 1 ianuarie 2023 – au transmis părții române că au crescut numărul de depistări ale ilegalităților, întrucât au mutat constant controalele dintr-o zonă în alta, explică secretarul de stat din MAI.
Și după cele șase luni vameșii vor avea activitate, întrucât vor face parte din echipe de cooperare internațională legate de controale granițelor interne Schengen, inclusiv din patrule. Vor face în continuare controale țintite, practic pe toată întinderea frontierelor cu Bulgaria și Ungaria.
Astfel de acțiuni sunt prevăzute între măsurile compensatorii, care sunt „menite să contrabalanseze lipsa controalelor la frontierele interne”.
Nu vor exista detașări în masă la frontierele externe Schengen din România, cu Ucraina, Republica Moldova și Serbia, spune Necula.
Aici măsurile de securitate au fost întărite constant, inclusiv prin implicarea Frontex, agenția Uniunii Europene de management a granițelor, explică el.
Controalele mărfurilor, nesistematice, dar tot în vămi
O altă temă neelucidată încă de autorități, atât de cele din MAI, cât și de cele de la Transporturi, se referă la controalele care vor mai exista după 1 ianuarie în privința transporturilor de marfă.
În prezent, transportatorii sunt verificați atât de poliția de frontieră, în cazul documentelor de călătorie, cât și de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – cântarele de tonaj, documentele de transport.
Marfa în sine nu mai face obiectul controalelor încă de după aderarea României la UE, decât atunci când sunt suspiciuni de transporturi ilegale, inclusiv cu migranți ilegali ascunși în vehicule.
Pe de altă parte „proba cântarului” se aplică tuturor vehiculelor de tonaj mare și este cea care încetinește tranzitul și duce la formarea unor cozi imense la unele dintre vămi, spune președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Radu Dinescu.
Dacă mai există și restricții de trafic, precum cele legate de reparațiile capitale de la podul Giurgiu-Ruse, „pachetul” așteptării cu orele și chiar cu zilele este complet.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat după decizia de aderare deplină a României la Schengen că nu vor mai exista controale sistematice în vămile cu Ungaria și Bulgaria.
Astfel, și în privința TIR-urilor cu marfă, controalele vor fi aleatorii.
Reprezentantul Uniunii Transportatorilor este însă rezervat și spune că, în condițiile în care sistemele de cântărire ale CNAIR sunt instalate în vămi, controalele - fie și aleatorii - vor avea loc tot acolo.
„Ei trebuie să facă controale, dar nu acolo, ci mai departe de vamă, pentru a nu aglomera. În Ungaria pe toate arterele principale sunt puncte de control, unde TIR-urile ies de pe autostradă și sunt controlate, în funcție de țara de origine, tipul de transport.”
Autoritățile române din Transporturi nu au amenajat astfel de spații, reclamă el, și nici nu au introdus încă la scară largă cântarele dinamice, care arată eventuale depășiri de tonaj în timpul deplasării.
Secretarul de stat din MAI, Cătălin Necula, subliniază că aderarea terestră a României se va traduce prin eliminarea barierelor fizice inclusiv pentru transporturile de marfă.
Totuși, autoritățile din Transporturi trebuie să stabilească exact regulile pe care le aplică, la fel cum au decis și alte țări, admite el.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, susține că controalele de tonaj din vămi nu vor mai fi la fel de dese.
„Le vom face prin sondaj, nesistematic”, explică el și admite că, în primă fază, se vor desfășura tot în vămi. În momentul în care un TIR depășește tonajul admis, este deplasat într-o zonă adiacentă, iar transportatorul este amendat.
Chiar dacă autoritățile române nu ar mai face deloc controale, TIR-urile sunt controlate în Ungaria, fie și în afara vămilor, adaugă el.
„Cu timpul vom muta și noi aceste controale din vămi”, adaugă Șerbănescu. Puncte de control vor putea fi realizate în parcări ale CNAIR, inclusiv din zona autostrăzilor care duc în vămi, explică purtătorul de cuvânt al companiei rutiere.
Din acel moment, controalele ar putea fi preluate de Inspectoratul de Stat pentru Control în Transporturi din România (ISCTR), care e tot în subordinea ministerului.
Radu Dinescu subliniază că aceste măsuri - în special mutarea zonelor de control în afara vămilor - trebuiau pregătite și lămurite deja. Nu s-ar mira să vadă cozi similare ca până acum și de la 1 ianuarie.
„Hadeți să vedem exact, că poate control nesistematic înseamnă că nu mai controlăm 100%, ci 90%”, mai spune el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
