Afirmațiile defăimătoare la adresa procurorilor au fost făcute pe pagina personală de social media a Dianei Șoșoacă, arată un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Limbajul folosit în aceste postări este unul impropriu, prin utilizarea unor cuvinte ofensatoare la adresa unui corp profesional care are menirea să apere interesele generale ale societăţii, într-un context socio-politic deosebit de complicat. (....) Lăsarea nesancţionată a unor asemenea manifestări este de natură să afecteze reputaţia profesională a procurorilor şi să creeze o imagine distorsionată în societate a activitǎţii pe care aceştia o desfǎşoarǎ”, transmite CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii - forul reprezentativ al magistraţilor, conform Constituției - consideră că utilizarea unor afirmații precum „sunteți incompetenţi, inculţi, hoţi, sunteţi nişte mizerii ordinare” sau „faptele pe care le faceţi de trădare, corupţie, dosare la comandǎ” sunt de natură să lezeze grav reputaţia profesională a tuturor procurorilor, dar şi independenţa sistemului judiciar în ansamblul sǎu.
CSM transmite că procurorii, ca orice magistraţi, sunt supuşi rigorilor legii, iar activitatea de aplicare a legii poate crea nemulţumiri persoanelor faţă de care se desfăşoară proceduri specifice, dar că exprimarea lor nu justifică mesajele Dianei Șoșoacă.
Politiciana pro-rusă Diana Șoșoacă a provocat o serie de incidente zgomotoase în Parlamentul României, unde a fost aleasă la alegerile în toamna lui 2020 pe listele AUR.
Cu ocazia vizitei președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la București, în octombrie 2023, prezența acestuia în Parlamentul României a fost anulată de autorități, de teamă că nu vor putea face față incidentelor zgomotoase și stânjenitoare pe care Diana Șoșoacă le-ar fi putut provoca. Liderul ucrainian care a declarat că a venit să se adreseze românilor (a făcut-o frecvent în parlamentele țărilor pe care le-a vizitat), și-a limitat vizita la Palatul Cotroceni și la Palatul Victoria.
În calitate de eurodeputată și președintă a partidului extremist SOS, Diana Șoșoacă a încercat să candideze la alegerile prezidențiale din noiembrie - decembrie 2024, ulterior anulate.
În octombrie 2024, Curtea Constituțională a respins candidatura sa pentru că a considerat că convingerile Dianei Șoșoacă nu sunt compatibile cu valorile democraţiei, iar dacă ar deveni președinte ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO.
În motivarea respingerii candidaturii, CCR mai arată că Diana Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.